BREAKING NEWS! Alegerile prezidențiale din România anulate de Curtea Constituțională: un moment fără precedent
BREAKING NEWS. Cu doar două zile înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, Curtea Constituțională a decis anularea întregului proces electoral, inclusiv turul întâi. Decizia, adoptată vineri, 6 decembrie 2024, este definitivă și fără posibilitate de contestare.
În comunicatul oficial, Curtea Constituțională a precizat că, în temeiul articolului 146 lit. f) din Constituție, întregul proces electoral desfășurat conform Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 și al programului calendaristic aferent a fost invalidat. Noua dată pentru alegeri urmează să fie stabilită de Guvern, iar procesul va fi reluat „în integralitate”.
Turul al doilea al alegerilor, programat pentru 8 decembrie, ar fi trebuit să aibă loc între Călin Georgescu, cu 22,94% din voturi în turul întâi, și Elena Lasconi, care a obținut 19,17%. Marcel Ciolacu, clasat pe locul trei, a ratat calificarea în turul doi cu doar 0,03%.
Decizia Curții Constituționale vine pe fondul unor controverse și acuzații grave privind procesul electoral. Miercuri, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desecretizat cinci documente care sugerează că Călin Georgescu, candidat perceput ca având legături filoruse, ar fi beneficiat de o creștere spectaculoasă a popularității fără a raporta cheltuieli electorale. În plus, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis o anchetă cu privire la posibile încălcări ale legislației electorale și alte infracțiuni conexe.
Conform unor surse, documentele desecretizate de CSAT arată o implicare suspectă a unor entități externe în sprijinirea campaniei lui Georgescu, ceea ce ar fi determinat Curtea Constituțională să ia această decizie fără precedent. Totuși, motivele oficiale vor fi detaliate în Hotărârea publicată în Monitorul Oficial.
Anularea alegerilor reprezintă o provocare majoră pentru stabilitatea politică a țării. Reluarea întregului proces electoral implică resurse logistice și financiare semnificative, dar și riscul unei adânciri a tensiunilor politice și sociale.
De asemenea, această decizie a generat confuzie și frustrare în rândul cetățenilor, în special al celor din diaspora, unde votul începuse deja. Alegătorii își exprimă nemulțumirea față de lipsa de claritate și transparență în gestionarea situației.
Acest moment marchează un precedent în istoria democratică a României, subliniind importanța corectitudinii procesului electoral și a supravegherii instituționale riguroase. Cum se vor desfășura următoarele etape și ce impact va avea această situație asupra viitorului politic al țării rămâne de văzut.
România se află acum într-un moment de răscruce, iar reluarea procesului electoral va reprezenta o oportunitate de a demonstra angajamentul pentru democrație și stat de drept.
