„Buy European”: Bruxelles-ul vrea subvenții și contracte publice doar pentru produse fabricate în UE
POLITICĂ EXTERNĂ. Comisia Europeană pregătește un set de reguli de tip „Buy European”, prin care produsele realizate în Uniunea Europeană ar urma să aibă prioritate la subvenții și la contractele finanțate din bani publici. Inițiativa vizează industriile considerate strategice și urmărește consolidarea producției interne, reducerea dependenței de importuri și protejarea lanțurilor industriale europene într-un context global tot mai competitiv.
Propunerea este susținută de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, care a subliniat că alte mari economii aplică deja politici similare pentru susținerea producției interne, invocând exemple precum „Buy American” sau „Made in China”. Potrivit acestuia, companiile care beneficiază de sprijin public ar urma să fie obligate să producă o parte semnificativă din bunurile finanțate pe teritoriul Uniunii Europene.
Unul dintre primele sectoare vizate este industria auto, în special segmentul mașinilor electrice. Conform discuțiilor aflate în derulare, vehiculele electrice achiziționate cu subvenții publice ar trebui să respecte un prag ridicat de conținut european, de până la 70%. Măsura ar avea ca scop direcționarea fondurilor publice către producători și furnizori europeni și limitarea importurilor, în special din China, principal furnizor global de componente pentru vehicule electrice.
Pe lângă sectorul auto, Comisia Europeană ia în calcul extinderea regulilor „Buy European” și la alte domenii-cheie, precum energia, tehnologiile verzi, infrastructura și producția industrială avansată, considerate esențiale pentru competitivitatea și securitatea economică a UE. De asemenea, se discută posibilitatea aplicării acestor cerințe și în cazul investițiilor străine, astfel încât companiile din afara Uniunii care beneficiază de sprijin public european să fie încurajate să producă local și să colaboreze cu furnizori europeni.
Inițiativa este însă privită cu rezerve de unele state membre și de mediul de afaceri. Criticile vizează lipsa de claritate privind industriile incluse, nivelul exact al cerințelor de producție locală și calendarul de implementare. Chiar și producători auto europeni, potențiali beneficiari ai măsurilor, solicită detalii concrete înainte de a-și exprima un sprijin oficial.
Analiștii avertizează că praguri ridicate de conținut european ar putea conduce la creșterea prețurilor. Un nivel de 70% componente produse în UE ar putea face produsele europene mai scumpe comparativ cu cele importate, ceea ce ar putea impune ulterior măsuri suplimentare de protecție pentru menținerea competitivității pe piață.
În același timp, tot mai multe state membre par dispuse să accepte ideea unei „preferințe europene” limitate pentru sectoarele strategice. Germania, cunoscută pentru susținerea comerțului liber, s-a arătat mai deschisă față de astfel de instrumente, cu condiția ca ele să fie aplicate punctual, temporar și strict direcționate către industriile considerate esențiale pentru economia europeană.
