Când trece România la euro și de ce nu a făcut-o până acum, după modelul Bulgariei. Explicațiile guvernului
EURO. De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro, un pas major care a generat atât optimism la nivel oficial, cât și temeri în rândul populației. Experiența Bulgariei readuce în prim-plan o întrebare veche în România: când va adopta și țara noastră moneda euro și de ce acest pas a fost amânat până acum.
România este obligată să adopte euro, dar fără termen limită
Prin aderarea la Uniunea Europeană, România și-a asumat obligația de a adopta moneda euro, după îndeplinirea criteriilor de convergență stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Totuși, Uniunea Europeană nu impune un calendar fix, iar statele membre pot decide singure momentul în care inițiază etapele tehnice necesare, precum intrarea în Mecanismul Ratei de Schimb II.
Această flexibilitate a fost exploatată până acum și de România, care nu a făcut încă pașii preliminari necesari pentru aderarea la zona euro.
Poziția Ministerului Finanțelor: România este la „stadiul zero”
Un răspuns oficial venit din partea Ministerul Finanțelor, formulat de secretarul de stat Attila Gyorgy, arată clar că România se află în prezent la stadiul zero al procesului de adoptare a monedei euro. Țara nu participă la ERM II, etapă obligatorie care presupune menținerea stabilității cursului de schimb timp de cel puțin doi ani înainte de trecerea la euro.
În plus, România nu îndeplinește majoritatea criteriilor economice de la Maastricht. Rata inflației rămâne mult peste media europeană, deficitul bugetar depășește pragul de 3% din PIB, iar ratele dobânzilor pe termen lung sunt semnificativ mai ridicate decât nivelul de referință. Deși datoria publică se situează încă sub limita de 60% din PIB, tendința de creștere ridică semne de întrebare pentru anii următori.
Mugur Isărescu: euro, posibil abia peste 5–7 ani
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat recent că România ar putea începe să discute serios despre aderarea la zona euro abia peste 5–7 ani. Potrivit acestuia, discuțiile tehnice s-au blocat încă din 2018, când a devenit evident că economia românească este departe de îndeplinirea criteriilor necesare.
Isărescu consideră că prioritatea României ar trebui să fie stabilitatea macroeconomică și evitarea recesiunii, iar abia ulterior reluarea demersurilor pentru adoptarea monedei euro.
Un termen realist: intervalul 2030–2035
Chiar și în scenariul optimist în care România ar începe în următorii ani demersurile concrete, adoptarea euro nu ar fi imediată. Experiența Bulgariei arată că procedura a durat aproximativ cinci ani și jumătate, de la intrarea în ERM II până la adoptarea efectivă a monedei unice.
Bulgaria a intrat în ERM II și în Uniunea Bancară în iulie 2020, iar abia în iulie 2025 Consiliul UE a aprobat oficial trecerea la euro, stabilind o rată fixă de conversie. A urmat afișarea dublă a prețurilor și o perioadă de circulație paralelă a celor două monede.
Raportat la această experiență, un termen realist pentru România ar fi intervalul 2030–2035, cu condiția inițierii rapide a reformelor și a pașilor tehnici necesari.
România nu a amânat trecerea la euro din lipsă de voință formală, ci din cauza neîndeplinirii criteriilor economice și a absenței unor decizii politice ferme privind calendarul de aderare. Spre deosebire de Bulgaria, care a ales să forțeze acest proces, România rămâne prudentă, concentrându-se pe stabilizarea economiei. Trecerea la euro rămâne un obiectiv asumat, dar unul pe termen mediu și lung, nu o realitate apropiată.
