CCR amână pentru a patra oară decizia privind pensiile magistraților
JUSTIȚIE. Curtea Constituțională a României a decis să amâne din nou pronunțarea asupra legii pensiilor magistraților, stabilind ca dezbaterea să fie reluată în data de 11 februarie. Dosarul s-a aflat pe agenda ședinței de astăzi a Curtea Constituțională a României, într-un context tensionat, marcat de absența cvorumului și de dispute juridice paralele privind componența Curții.
Amânarea vine după ce ultimele două ședințe au fost boicotate de patru judecători constituționali, iar reuniunea din 29 decembrie 2025 s-a încheiat fără o decizie, din lipsă de cvorum, fiind prezenți doar cinci dintre cei nouă judecători. O ședință anterioară, programată pe 28 decembrie, fusese la rândul ei amânată pentru ziua următoare, fără a se ajunge la o soluție.
Situația a fost complicată suplimentar de o contestație depusă de avocata Silvia Uscov, care vizează numirea, din vara trecută, a doi judecători ai Curții Constituționale – Mihai Busuioc și Dacian Dragoș. Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra acestei contestații vineri dimineață, cu puțin timp înainte de ședința CCR programată pentru analiza pensiilor magistraților.
Sesizarea Curții Constituționale a fost transmisă după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege. La scurt timp, judecătorii Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în unanimitate să conteste actul normativ, argumentând că noile prevederi afectează independența justiției și duc, în fapt, la desființarea pensiei de serviciu pentru magistrați. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.
Nu este pentru prima dată când Curtea Constituțională se pronunță asupra acestui subiect. La 20 octombrie, CCR a respins prima variantă a legii privind pensiile magistraților, invocând lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Actualul proiect de reformă propune modificări substanțiale: pensia ar urma să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă. Totodată, se prevede creșterea vechimii minime de pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani.
Aplicarea noilor reguli este gândită etapizat, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Conform proiectului, vârsta de pensionare ar urma să crească anual cu câte un an, astfel încât, până în 2042, magistrații să se poată pensiona la limita de 65 de ani.
Amânarea deciziei menține subiectul pensiilor magistraților într-un punct sensibil al dezbaterii publice și juridice, cu implicații majore pentru sistemul de justiție și pentru echilibrul dintre reformă, stabilitate și independența puterii judecătorești.
