CCR dezbate astăzi noua Lege a integrității. Declarațiile de avere ale partenerilor și pierderea mandatelor, în centrul disputei
JUSTIȚIE. Curtea Constituțională a României se reunește miercuri, de la ora 12:00, pentru a analiza sesizările formulate împotriva noii Legi a integrității, act normativ care modifică regulile privind incompatibilitățile, conflictele de interese și declarațiile de avere.
Legea a fost contestată printr-o sesizare comună semnată de 27 de senatori USR și PNL, dar și printr-o acțiune separată depusă de președintele Nicușor Dan. Miza este ridicată: actul normativ reprezintă un jalon din PNRR, iar adoptarea și intrarea sa în vigoare până la finalul lunii august sunt legate de fonduri europene de aproximativ 771 de milioane de euro.
Una dintre cele mai controversate prevederi stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii, își pot pierde mandatul în termen de 30 de zile.
Contestatarii susțin că măsura ar încălca principiul neretroactivității legii. Cu alte cuvinte, unei situații juridice definitive, soluționate conform vechii legislații, i s-ar adăuga acum o sancțiune nouă: încetarea mandatului aflat în desfășurare.
Prevederea a fost interpretată politic drept o măsură care îl poate afecta pe primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz. USR și PNL afirmă că legislația privind integritatea nu trebuie transformată într-un instrument de sancționare a adversarilor politici.
O a doua modificare contestată extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la persoanele care au cu demnitari „relații asemănătoare acelora dintre soți”. Regula ar viza inclusiv partenerii necăsătoriți ai președintelui, parlamentarilor, premierului, miniștrilor și ai altor oficiali.
Președintele Nicușor Dan contestă formularea, susținând că noțiunea este lipsită de criterii clare. Legea nu precizează, de exemplu, ce durată a relației, ce formă de conviețuire sau ce interdependență economică ar permite stabilirea unei asemenea situații. Președinția invocă și dreptul la viață privată al persoanelor care nu dețin funcții publice.
PSD acuză, în schimb, USR și PNL că pun în pericol banii din PNRR pentru a-l proteja pe Dominic Fritz. Social-democrații susțin că amendamentul nu ar fi retroactiv și că el trebuie să asigure aplicarea efectivă a sancțiunilor în cazurile de incompatibilitate și conflict de interese.
Dacă judecătorii CCR vor constata neconstituționalitatea unor articole, legea va reveni în Parlament pentru corectare. În condițiile calendarului foarte strâns, o astfel de decizie ar complica respectarea termenului asumat de România în PNRR, însă ar putea elimina din actul normativ prevederile contestate.
