CCR respinge sesizarea lui Nicușor Dan: Legea libertății religioase este constituțională
JUSTIȚIE. Curtea Constituțională a României a respins sesizarea formulată de Nicușor Dan privind modificările aduse Legii nr. 489/2006 referitoare la libertatea religioasă și regimul general al cultelor, stabilind că actul normativ respectă prevederile Constituției.
Sesizarea a fost depusă la jumătatea lunii iulie 2025 și viza modificări legislative care incriminează exercitarea fără drept a funcțiilor clericale și acordă cultelor drept exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor recunoscute ca simboluri identitare proprii. Parlamentul a transmis legea spre promulgare la 28 iunie 2025.
Actul normativ, inițiat de Silviu Vexler, introduce două modificări principale. Prima prevede că exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții clericale ori monahale asimilate constituie infracțiune și se sancționează conform Codului penal. A doua modificare stabilește că doar cultele au dreptul de a decide asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate sau recunoscute ca simboluri identitare.
În sesizarea sa, președintele Nicușor Dan a susținut că legea încalcă principiile constituționale privind claritatea și calitatea normei juridice, arătând că sintagma „alte funcții clericale sau monahale asimilate” ar putea permite definirea infracțiunii prin acte administrative, cu implicarea Secretariatului de Stat pentru Culte. În opinia șefului statului, o astfel de abordare ar contraveni separației puterilor și prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului.
De asemenea, președintele a criticat caracterul incomplet al enumerării funcțiilor clericale, arătând că legea menționează doar preot, rabin și imam, fără a include titulaturi specifice altor culte recunoscute în România, precum muftiu, slujitor duhovnicesc, păstor sau bătrân. Nicușor Dan a susținut că valoarea socială protejată de lege este aceeași indiferent de denumirea funcției religioase și că lipsa unei enumerări complete poate genera tratamente inegale.
O altă obiecție a vizat prevederea care acordă cultelor drept exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a anumitor persoane, despre care președintele a apreciat că ar putea afecta libertatea religioasă și libertatea de exprimare garantate de Constituție.
În urma analizei, Curtea Constituțională a României a decis că modificările legislative respectă cadrul constituțional, respingând sesizarea în ansamblu. Prin această hotărâre, Curtea a confirmat dreptul statului de a reglementa exercitarea funcțiilor clericale și de a recunoaște autonomia cultelor în materie de organizare și practică religioasă, în limitele Constituției.
Decizia CCR deschide astfel calea pentru promulgarea legii, clarificând cadrul juridic privind exercitarea funcțiilor religioase și relația dintre stat și cultele recunoscute în România.
