Ce autostrăzi mai pot fi deschise în 2026. România se apropie de pragul de 1.500 de kilometri de drum de mare viteză

INVESTIȚII. După inaugurarea a aproximativ 47 de kilometri din Autostrada Moldovei A7, România intră în ultimele luni ale anului cu mai multe șantiere importante foarte aproape de finalizare. Dacă ritmul lucrărilor va fi menținut, 2026 poate deveni unul dintre cei mai buni ani pentru dezvoltarea rețelei de autostrăzi și drumuri expres.
România a început anul 2026 cu aproximativ 1.416 kilometri de autostradă și drum expres aflați în circulație, iar până la începutul lunii septembrie au fost inaugurați aproape 60 de kilometri noi.
Cel mai important moment al ultimelor zile a fost deschiderea a aproximativ 47 de kilometri din Autostrada Moldovei A7, între Adjud și Bacău. Odată cu finalizarea completă a nodurilor aferente, circulația pe A7 va fi posibilă pe aproximativ 258 dintre cei 335 de kilometri ai autostrăzii până la Pașcani.
Privirile se îndreaptă acum către cele trei loturi ale sectorului Bacău–Pașcani. Împreună, acestea însumează peste 77 de kilometri și reprezintă una dintre cele mai importante investiții rutiere aflate în construcție în România.
Pe lista proiectelor urmărite pentru ultimele luni ale anului se află și Autostrada de Centură București A0 Nord. Finalizarea loturilor rămase va permite închiderea unei părți importante a inelului de mare viteză din jurul Capitalei și va scoate o parte din traficul de tranzit de pe actuala centură.
Lucrări importante sunt în desfășurare și pe Autostrada Transilvania A3, unde noi sectoare pot completa treptat traseul deja existent. Tot pe lista marilor proiecte rutiere rămâne Autostrada Sibiu–Pitești, cea mai dificilă autostradă construită până acum în România și prima legătură rutieră de mare viteză care va traversa Carpații.
Estimările Ministerului Transporturilor prezentate în cursul acestui an indicau posibilitatea inaugurării a peste 230 de kilometri de autostradă și drum expres în 2026. Specialiștii în infrastructură au avertizat însă că o parte dintre termene sunt optimiste și depind de mobilizarea constructorilor, finanțare și finalizarea procedurilor de recepție.
Cert este că România se apropie rapid de pragul simbolic de 1.500 de kilometri de drumuri de mare viteză în circulație.
După ani în care inaugurarea a câtorva zeci de kilometri reprezenta un eveniment, ritmul construcției s-a accelerat considerabil. Marea provocare nu mai este doar începerea unor noi autostrăzi, ci legarea tronsoanelor deja construite astfel încât acestea să formeze coridoare complete, capabile să reducă în mod real timpii de călătorie între marile regiuni ale țării.




