Ce prevede decizia CCR care ar putea complica o nouă desemnare a lui Ilie Bolojan ca premier
POLITICĂ. Scena politică românească traversează din nou o perioadă tensionată după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. În acest context, una dintre variantele discutate intens în spațiul politic este posibilitatea ca președintele Nicușor Dan să îl desemneze din nou pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru. Totuși, o decizie importantă a Curtea Constituțională a României din anul 2020 ar putea influența semnificativ această procedură.
Totul pornește de la precedentul creat în februarie 2020, când guvernul condus atunci de Ludovic Orban a fost demis prin moțiune de cenzură. La acel moment, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier, într-un context politic în care se vorbea deschis despre posibilitatea organizării alegerilor anticipate.
Situația a ajuns rapid pe masa Curții Constituționale, după ce PSD a acuzat existența unui conflict juridic între președinte și Parlament. CCR a decis atunci că desemnarea aceluiași premier nu este neapărat interzisă, însă a subliniat un principiu esențial: nominalizarea trebuie făcută cu intenția reală de a forma un guvern și de a obține o majoritate parlamentară funcțională, nu ca instrument politic pentru blocaj instituțional sau pentru provocarea anticipatelor.
Judecătorii constituționali au explicat atunci că președintele trebuie să respecte principiul „cooperării loiale” între instituțiile statului și că desemnarea unui candidat fără șanse reale de a obține votul Parlamentului poate deveni neconstituțională. Practic, CCR nu a criticat persoana lui Ludovic Orban, ci contextul și scopul desemnării sale.
Acum, liberalii susțin că situația actuală este diferită. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, afirmă că Ilie Bolojan poate fi desemnat din nou premier fără probleme constituționale, dacă sunt respectate anumite condiții desprinse din decizia CCR din 2020.
Potrivit liberalilor, există trei elemente importante care ar permite o nouă desemnare:
președintele să nu urmărească declanșarea alegerilor anticipate;
noul candidat să construiască o altă majoritate parlamentară față de cea care a căzut prin moțiunea de cenzură;
desemnarea să nu fie făcută imediat după căderea guvernului, ci după o perioadă rezonabilă în care pozițiile politice din Parlament se pot modifica.
În acest moment, negocierile politice sunt în plină desfășurare la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan a început consultări informale cu liderii partidelor parlamentare pentru identificarea unei soluții de guvernare stabile.
După întâlnirea cu liderul USR, Dominic Fritz, la Cotroceni sunt așteptați și reprezentanți ai PSD și UDMR. Surse politice susțin că Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor au intrat deja în discuțiile privind posibile formule de guvernare.
Interesant este faptul că, după votul moțiunii, în interiorul PSD ar fi apărut o flexibilizare a poziției politice. Dacă inițial social-democrații respingeau categoric ideea unei formule PSD-UDMR-minorități susținute parlamentar de PNL și USR, această variantă nu mai este exclusă complet în prezent.
Cu toate acestea, PSD continuă să transmită că nu dorește să sprijine un guvern aflat formal în opoziție, ceea ce complică ecuația negocierilor.
În următoarele zile, miza principală va fi capacitatea partidelor de a construi o majoritate stabilă și credibilă. Dincolo de interpretările juridice ale deciziei CCR, cheia desemnării viitorului premier rămâne una politică: existența unei majorități reale care să poată susține un nou executiv în Parlament.
