Centralele pe gaz în România: ce se schimbă și de când apare, de fapt, „limita”
LEGISLAȚIE. Românii care folosesc centrale individuale pe gaz primesc, în sfîrșit, o clarificare oficială: pînă la 1 ianuarie 2030 nu există un text de lege care să poată fi interpretat ca limitativ pentru utilizarea centralelor de apartament alimentate cu gaz în clădirile rezidențiale noi, potrivit poziției transmise de Ministerul Dezvoltării.
În esență, discuția nu este despre „interzicerea centralelor” peste noapte, ci despre un calendar european care schimbă treptat standardele pentru clădiri noi și, pe termen lung, pentru renovarea clădirilor existente.
De unde vine pragul 2030
Punctul de referință este directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor, care duce „ștacheta” către conceptul de clădiri cu emisii zero (ZEB) pentru construcțiile noi. Conform acesteia:
de la 1 ianuarie 2028, clădirile noi deținute sau ocupate de autorități publice trebuie să fie clădiri cu emisii zero;
de la 1 ianuarie 2030, toate clădirile noi trebuie să respecte acest standard.
O clădire cu emisii zero este definită ca avînd o performanță energetică foarte ridicată și emisii operaționale foarte scăzute sau inexistente, inclusiv prin reducerea utilizării combustibililor fosili „la fața locului”. De aici apare, în mod firesc, presiunea asupra soluțiilor clasice de încălzire pe gaz pentru proiectele noi, nu pentru cele existente.
Ce se întîmplă cu blocurile deja existente
Pentru clădirile care există deja, termenul este mult mai îndepărtat. Renovarea energetică și transformarea lor treptată în clădiri cu emisii zero are ca orizont anul 2050. Așadar, nu vorbim despre obligații imediate pentru proprietarii actuali, ci despre un proces etapizat, pe termen lung.
Ce dispare mai repede: subvențiile, nu centrala
Un aspect important este legat de finanțări. Statele membre sunt încurajate, începînd cu 2025, să nu mai acorde stimulente financiare pentru instalarea de cazane autonome pe combustibili fosili. Ministerul Dezvoltării subliniază că, oricum, nu a derulat programe de finanțare care să includă centralele pe gaz ca cheltuială eligibilă.
Cu alte cuvinte, nu se interzice folosirea centralelor, dar se schimbă direcția politicilor publice și a investițiilor.
Ce urmează în România
România are termen pînă în 2026 pentru transpunerea noilor reguli europene în legislația națională. Pînă la adoptarea efectivă a acestor modificări, nu există nicio bază legală care să oblige populația să renunțe la centralele pe gaz.
Autoritățile au subliniat în repetate rînduri că informațiile privind o interdicție generală impusă de Uniunea Europeană sunt eronate și au generat interpretări greșite în spațiul public.
Pe scurt:
pînă în 2030, centralele pe gaz pot fi utilizate în continuare, inclusiv în clădiri noi;
după 2030, standardele pentru construcțiile noi vor favoriza soluții cu emisii foarte reduse;
pentru clădirile existente, schimbările se întind pînă spre 2050, fără presiuni imediate asupra proprietarilor.
