Cercetătorii au reușit să imite efectele somnului profund într-un creier treaz. Descoperirea ar putea schimba medicina viitorului
CERCETARE. O echipă de cercetători de la Universitatea Wisconsin-Madison a realizat un experiment care ar putea deschide noi direcții în studiul somnului și al funcționării creierului. Oamenii de știință au reușit să inducă efecte similare celor produse de somnul profund într-o regiune a creierului aflată în stare de veghe.
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Nature Neuroscience și sugerează că anumite procese esențiale pentru refacerea creierului ar putea fi activate fără ca întregul organism să adoarmă.
Studiul a fost realizat pe șoareci modificați genetic, folosind o tehnică modernă cunoscută sub numele de optogenetică. Aceasta permite controlul activității neuronilor cu ajutorul luminii, după introducerea în celule a unor proteine sensibile la lumină.
Cercetătorii au vizat o regiune importantă a cortexului cerebral, responsabilă de procesarea informațiilor senzoriale și de controlul mișcărilor. Prin impulsuri luminoase precise, au reușit să reproducă tiparul de activitate electrică specific somnului profund, fără ca animalele să adoarmă efectiv.
Rezultatele au fost remarcabile. Șoarecii privați de somn, dar supuși stimulării optogenetice, au obținut performanțe similare celor care dormiseră normal în testele de memorie. În schimb, animalele private de somn și nestimulate au prezentat dificultăți evidente în realizarea acelorași sarcini.
Analizele efectuate la nivelul creierului au indicat și modificări biologice caracteristice somnului profund. Conexiunile neuronale supraîncărcate au fost „resetate”, un proces considerat esențial pentru învățare, consolidarea memoriei și menținerea funcționării normale a creierului.
Un alt rezultat interesant a apărut atunci când șoarecii au fost lăsați ulterior să doarmă. Regiunea cerebrală stimulată artificial a manifestat o nevoie redusă de somn profund comparativ cu alte zone ale creierului, sugerând că o parte din procesele de recuperare avuseseră deja loc.
Descoperirea susține ideea că anumite beneficii ale somnului ar putea fi obținute local, la nivelul unor regiuni specifice ale creierului, fără ca întregul organism să intre în starea clasică de somn.
Deși cercetarea este încă într-o fază experimentală și a fost realizată exclusiv pe animale, oamenii de știință văd deja posibile aplicații pentru viitor. Printre acestea se numără îmbunătățirea recuperării cognitive, tratamente pentru tulburările de memorie, sprijinirea pacienților cu boli neurodegenerative precum Boala Alzheimer, dar și recuperarea după accidente vasculare cerebrale sau alte afecțiuni neurologice.
Cercetătorii iau în calcul și utilizarea unor tehnologii neinvazive, precum stimularea magnetică transcraniană, pentru a reproduce efecte similare la oameni.
Totuși, specialiștii subliniază că descoperirea nu înseamnă că somnul va putea fi înlocuit în viitorul apropiat. Somnul rămâne un proces complex care influențează întregul organism, de la sistemul imunitar și metabolism până la sănătatea cardiovasculară și echilibrul emoțional.
Cu toate acestea, studiul oferă o perspectivă fascinantă asupra modului în care creierul se regenerează și sugerează că unele dintre beneficiile somnului profund ar putea fi reproduse artificial. Dacă rezultatele vor putea fi confirmate și la oameni, medicina neurologică ar putea beneficia de instrumente complet noi pentru tratarea unor afecțiuni considerate astăzi dificil de gestionat.
