Cererea pentru lucrători non-UE depășește contingentul stabilit pentru 2026
JOB. Solicitările angajatorilor români pentru lucrători din afara Uniunii Europene depășesc contingentul de aproximativ 90.000 de persoane stabilit pentru anul 2026, în pofida înăspririi procedurilor de angajare și a reducerii plafonului anual aprobat de autorități.
Potrivit unei analize realizate de compania de recrutare Work From Asia, economia României se confruntă cu un deficit de personal estimat la câteva sute de mii de lucrători în sectoare-cheie. Reprezentanții companiei susțin că presiunea asupra angajatorilor este tot mai mare, iar fenomenul a devenit unul structural, nu punctual.
Pentru 2026, contingentul oficial a fost fixat la circa 90.000 de lucrători nou-admiși. Cu toate acestea, datele din industrie arată că solicitările reale depășesc semnificativ această limită, existând ani în care cererile au fost chiar de peste două ori mai mari decât numărul aprobat.
Deficitul este vizibil în domenii esențiale pentru funcționarea economiei, precum transportul, construcțiile, comerțul sau logistica. Posturi precum șoferi profesioniști, muncitori în construcții, lucrători comerciali, manipulanți de marfă sau personal pentru servicii rămân neacoperite, iar automatizarea nu poate înlocui complet forța de muncă umană în următorul deceniu.
Tendința este confirmată și de agențiile de recrutare internațională. Yosef Gavriel Peisakh, general manager al Work From Asia, afirmă că solicitările pentru personal străin au crescut cu aproximativ 20% față de anul trecut, chiar și în condițiile unor proceduri mai complicate.
Potrivit acestuia, România a intrat într-o competiție globală pentru forță de muncă. Lucrătorii aleg între mai multe destinații, iar decizia lor depinde de nivelul salariilor, condițiile de muncă, cazare, rapiditatea începerii activității și stabilitatea contractuală. Țări precum Spania sunt deja avansate în ceea ce privește politicile de retenție, iar România trebuie să țină pasul pentru a rămâne competitivă.
Reprezentanții industriei subliniază că retenția devine elementul-cheie. Nu mai este suficientă aducerea lucrătorilor în țară; este necesară crearea unor condiții care să îi determine să rămână pe termen lung. Screeningul atent al companiilor, asumarea contractuală clară a obligațiilor, respectarea principiului „angajatorul plătește recrutarea”, precum și respectarea legislației muncii sunt considerate esențiale pentru stabilizarea pieței.
Pe fondul scăderii populației active și al migrației externe continue, specialiștii estimează că dependența economiei românești de lucrători din afara Uniunii Europene va crește în următorii ani. În acest context, importul de forță de muncă nu mai este privit drept o soluție temporară, ci ca o componentă structurală a dezvoltării economice naționale.
