Cernobîl în 2024: o privire asupra zonei de excludere

ISTORIE. Acum 38 de ani, pe 26 aprilie 1986, a avut loc unul dintre cele mai devastatoare accidente din istoria modernă a omenirii: dezastrul nuclear de la Cernobîl. Acest accident a cauzat un număr mare de victime și a generat probleme pe o suprafață vastă, afectând în special vestul Uniunii Sovietice și estul Americii de Nord, unde se presupune că norii cu precipitații radioactive s-au deplasat.

Accidentul de la Cernobîl, considerat cel mai grav accident din istoria energiei nucleare, a fost anunțat cu întârziere de către autoritățile Uniunii Sovietice, ceea ce a dus la o reacție întârziată din partea țărilor din zonă.

Astăzi, zona de excludere de la Cernobîl, cunoscută și sub numele de „zona morții”, este o regiune de aproximativ 2.600 de kilometri pătrați situată în jurul centralei nucleare. Această zonă, evacuată în 1986, a fost cucerită de natură, cu drumurile și casele acoperite de vegetație.

Orașul Pripiat, situat la doar 1,5 kilometri de centrala nucleară, a fost cel mai grav afectat de catastrofă. Evacuat cu întârziere de peste 36 de ore de la accident, orașul a avut aproximativ 50.000 de locuitori, majoritatea angajați la centrală. Mulți dintre locuitori au fost contaminați și au suferit consecințe pe termen mediu și lung.

Accidentul de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a implicat o explozie la reactorul nr. 4 al centralei, urmată de incendiu și alte explozii. Cantitatea de material radioactiv eliberată în atmosferă a fost de aproximativ 400 de ori mai mare decât la accidentul de la Fukushima și de mai multe ori mai mare decât în urma bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki.