Ciorba Rădăuțeană – subiectul unui documentar pe Netflix România (video)

GASTRONOMIC. Știați Că “Ciorba Rădăuțeană” este subiectul unui documentar pe Netflix România? Jurnalistul britanic Charlie Ottley, producător și regizor al celebrei serii “Flavours of Romania / Aromele României”, a prezentat această rețetă delicioasă într-unul dintre episoadele sale, concentrându-se pe Cornelia Dumitrescu, bucătarul de la Restaurantul Național Rădăuți, femeia care a creat acest preparat acum 4 decenii.

Una dintre cele mai delicioase supe acrișoare din România, “Ciorba Rădăuțeană” este făcută din carne de pui, ceapă, ardei gras roșu, țelină, morcovi, oțet, usturoi, pătrunjel, ouă și smântână.

Rețeta a fost realizaă în 1979, pe baza unei rețete proprii (aflată în rețetarul oficial al O.J.T. Suceava de la data respectivă). Ideea acestei rețete a venit de la faptul că pe atunci ciorba de burtă era aproape interzisă, fiind considerată “decadentă,” iar materia primă pentru a o prepara se găsea foarte greu.
Cornelia Dumitrescu s-a gândit la o adaptare personală, acceptabilă pentru acele vremuri, o rețetă bună chiar și pentru copii. Carnea de pui încă se găsea, turiștii străini și chiar români veneau în zonă în număr destul de mare, iar oficialii aveau interes să fie primiți cât mai bine, astfel încât se putea promova, pe lângă alte produse realizate după rețete proprii, cum ar fi sărmăluțele cu urdă sau antricotul rădăuțean, o bucătărie locală.
Deoarece Restaurantul Nordic era reprezentativ pentru orașul Rădăuți în acea perioadă, atributul “rădăuțean(ă)” era dat rețetelor noi create aici. Astfel, a apărut Ciorba rădăuțeană, care s-a bucurat destul de repede de o mare popularitate, chiar dacă atunci se servea doar la Rădăuți. Chiar și în cadrul O.J.T. Suceava, celelalte restaurante din rețea nu au preluat-o, deși exista un rețetar comun, deoarece se obișnuia, ca și azi, ca restaurantele să aibă produse proprii sau specialități ale “casei” sau ale “bucătarului”.

După 1989, rețeta a devenit tot mai populară și răspândită. Deoarece conține o denumire geografică, legislația noastră n-a permis omologarea. Cu toate acestea, și-a păstrat denumirea, oriunde se servește în țară sau peste hotare (căci rădăuțenii au luat-o cu ei oriunde au plecat), devenind astfel un adevărat brand al orașului. Până la urmă, acesta a fost și scopul: de a promova astfel o zonă turistică unică, ce are și o bucătărie originală.