Coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind restructurarea administrației: peste 13.000 de posturi vor fi desființate. Apărarea, Internele și Sănătatea scapă de concedieri

ADMINISTRAȚIE. După trei luni de negocieri tensionate, partidele din coaliția de guvernare – PSD, PNL și USR – au ajuns la un acord privind cea mai amplă reformă administrativă din ultimii ani. Guvernul pregătește restructurări masive în administrația publică, atât la nivel local, cât și central, vizând desființarea a aproximativ 13.000 de posturi din primării, consilii județene și instituțiile subordonate.

Reforma, parte a pachetului de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare, are ca obiectiv eficientizarea aparatului public și scăderea cheltuielilor de personal cu 10% la nivel central. Totuși, trei ministere-cheie – Apărare, Interne și Sănătate – au fost exceptate de la concedieri, fiind considerate domenii strategice.

Administrațiile locale, primele vizate

Potrivit declarațiilor făcute de Ionel Bogdan, coordonator de comunicare al PNL, între 12.000 și 13.000 de posturi urmează să fie eliminate doar din administrațiile locale.

„Între 12 și 13 mii de locuri ocupate în acest moment ar putea să dispară, da”, a precizat Bogdan.

Surse guvernamentale susțin că procentual, reducerea va însemna până la 30% din totalul posturilor existente, însă nu mai mult de 20% dintre funcțiile efectiv ocupate. Scopul este restructurarea reală a aparatului administrativ, nu doar „tăieri cosmetice” din posturi neocupate.

Reforma funcțiilor de conducere

Deputatul USR Radu Mihaiu a explicat că reducerile nu se vor limita doar la personalul de execuție, ci vor viza și structurile de conducere:

„Reducerile se fac din două direcții. Una este prin diminuarea numărului de funcții de conducere. Cine nu-și va putea acoperi salariile din veniturile proprii va avea o grilă salarială mai redusă.”

Astfel, reforma prevede reducerea numărului de directori și șefi de servicii, o problemă criticată de ani de zile pentru supradimensionare. În plus, vor fi revizuite criteriile de performanță și gradul de încărcare al posturilor, în funcție de mărimea și bugetul fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Reduceri de cheltuieli la nivel central

Ministerele vor fi obligate să reducă cheltuielile de personal cu cel puțin 10%, prin limitarea sporurilor, revizuirea grilelor de salarizare și chiar prin posibile diminuări de salarii pentru funcțiile administrative neesențiale.

Totuși, Apărarea, Internele și Sănătatea – domenii considerate de securitate națională – au fost exceptate de la aceste măsuri. Potrivit senatorului USR Ștefan Pălărie, această decizie permite fiecărui minister să-și gestioneze restructurările în mod specific:

„Va da ocazia ca fiecare minister de resort în parte să-și găsească soluția potrivită propriei organizări și să ajungem la ceea ce ne interesează din punct de vedere fiscal și economic.”

PSD, tăcere înaintea congresului

Deși reforma a fost agreată la nivelul coaliției, liderii PSD evită declarațiile publice. Potrivit surselor politice, tăcerea social-democraților se explică prin congresul extraordinar al partidului, programat vineri. PSD are cel mai mare număr de primari și președinți de consilii județene, iar restructurările riscă să genereze nemulțumiri în teritoriu.

Deputatul PNL Raluca Turcan a criticat această abordare, acuzând PSD că tergiversează comunicarea măsurilor de teama efectelor electorale:

„Din cauza unui partid din coaliția de guvernare, riscăm ca în ochii opiniei publice să ajungem ca în povestea ‘Ionică cu lupul’. PSD, probabil din rațiuni interne, a pus între paranteze o așteptare pe care oamenii o au încă de la începutul pachetului 1 de reforme.”

Parlament mai mic și limitarea cumulului pensiei cu salariul

Reorganizarea administrativă vine la pachet cu măsuri suplimentare de reducere a costurilor bugetare, printre care:

Reducerea numărului total de parlamentari după alegerile din 2028, în baza datelor Recensământului din 2021. Fiecărui județ îi vor reveni 4 deputați și 2 senatori, cu excepția Ilfovului și a circumscripției Diaspora. Numărul total de aleși ar urma să scadă de la 465 la 419.

Limitarea cumulului pensiei cu salariul la stat. Bugetarii nu vor mai putea primi simultan pensie și remunerație, iar pentru beneficiarii de pensii speciale, regula devine și mai strictă: dacă aleg să continue activitatea, vor păstra doar 15% din pensia necontributivă, în timp ce salariul îl vor încasa integral.

O reformă cu impact social major

Măsurile anunțate reprezintă cea mai amplă reformă a aparatului bugetar din ultimii 20 de ani. În timp ce Guvernul susține că acestea vor aduce disciplină fiscală și eficiență administrativă, sindicatele avertizează că valul de concedieri ar putea destabiliza funcționarea unor instituții locale, mai ales în zonele rurale.

Pentru moment, coaliția alege prudența în comunicare. Însă, odată adoptată oficial, reforma administrativă va testa nu doar soliditatea guvernului Bolojan, ci și capacitatea clasei politice de a-și asuma cu adevărat modernizarea statului — o promisiune reluată la fiecare ciclu electoral, dar rar dusă până la capăt.