Competiția electorală în România

ALEGERI. Analistul politic Cristian Pîrvulescu afirmă că în România competiția electorală nu a fost niciodată marcată de fair-play, istoria alegerilor fiind una a confruntărilor dure și lipsite de cordialitate. În opinia sa, în fiecare campanie electorală, respectul față de adversar, reguli și decizii este înlocuit de o luptă necruțătoare, în care strategiile agresive sunt norma.
Pîrvulescu subliniază că termenul de fair-play, care provine din sport și se referă la conduita onestă, este rar întâlnit în politica românească. „Există cercetări care arată că fair-play-ul a fost o adaptare a regulilor curtoaziei la război. Campania electorală, însă, a devenit un război simulat, în care regulile sunt ignorate”, a explicat el. Istoria alegerilor de la bătăuşii electorali din secolul al XIX-lea până la fraudarea votului și campaniile de dezinformare evidențiază acest comportament.
Mai mult decât atât, analistul sugerează că în politica românească nu se mai vede un interes general real, ci mai degrabă interese de grup. Se remarcă o tendință de clientelism, care duce la o distanțare a cetățenilor de procesul politic. Acest fenomen poate explica și refuzul de a se implica în viața politică al unei bună părți a societății.
În ceea ce privește campaniile negative, Pîrvulescu afirmă că acestea nu sunt limitate la perioada oficială de alegeri, ci devin o constantă în politica românească. Această luptă politică permanentă amenință egalitatea de șanse între candidați, având în vedere că accesul la resurse este inegal. Astfel, alegerile devin o competiție rezervată doar pentru câțiva, în timp ce restul cetățenilor rămân simpli observatori.
Pîrvulescu subliniază, de asemenea, că regulile comportamentului în politică nu sunt constrângătoare. Politica ar trebui să se desfășoare în interesul public, însă această noțiune a fost distorsionată și transformata într-un spectacol în care finanțarea joacă un rol determinant.
Contestarea alegerilor, consideră el, a devenit parte din joc. „Din experiențele recente, cum ar fi cazul lui Donald Trump, nu ar fi surprinzător ca rezultatele alegerilor să fie contestate, având în vedere natura campaniilor negative”, a precizat analistul.
În final, Cristian Pîrvulescu remarcă faptul că alegerile sunt percepute de către politicieni și consultanții lor ca o oportunitate de a livra un spectacol consumatorilor de media, în detrimentul cetățenilor. Astfel, alegătorii sunt văzuți mai degrabă ca simpli spectatori și nu ca participanți activi la procesul democratic.
Vorbind despre viitorul politic al țării, Pîrvulescu concluzionează că atâta timp cât aceste dinamici vor continua să definească competițiile electorale din România, este puțin probabil să vedem o schimbare în bine în modul în care se desfășoară această activitate esențială pentru democrație.
Copy
Regenerate




