CONAF: Legea redresării testează limitele economiei reale
LEGISLAȚIE. Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice începe să funcționeze ca un veritabil test de rezistență pentru mediul privat, într-un context economic deja fragil, marcat de incertitudine fiscală, costuri în creștere și o relație tot mai tensionată între stat și antreprenori. Avertismentul vine din partea Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, într-un comunicat transmis vineri.
Reprezentanții organizației subliniază că problema nu este necesitatea consolidării bugetare, considerată legitimă și inevitabilă, ci modul în care sunt concepute și aplicate măsurile fiscale. În lipsa unei analize economice solide, a etapizării și a dialogului cu mediul de afaceri, presiunea fiscală nu conduce la disciplină, ci la retragerea firmelor din economie.
Unul dintre punctele sensibile ale legii este regimul eșalonărilor la plată. Deși gândit inițial ca un mecanism de sprijin pentru companiile aflate temporar în dificultate, acesta riscă să devină o constrângere disproporționată. CONAF atrage atenția asupra situațiilor în care statul solicită constituirea de fideiusiuni garantate cu bunuri personale ale administratorilor, chiar și atunci când firmele au oferit deja garanții reale din patrimoniul propriu, evaluate și acceptate de autoritatea fiscală.
Din punct de vedere juridic, obligația fiscală aparține societății, însă transferarea riscului către persoana fizică modifică profund relația dintre stat și antreprenor. Pentru mulți administratori, această cerință este imposibil de îndeplinit, nu din lipsă de voință, ci din lipsa bunurilor personale necesare pentru garantare. Efectul direct este restrângerea accesului la eșalonare și accelerarea procedurilor de insolvență, transformând un instrument de sprijin într-un mecanism de eliminare din piață.
Organizația mai semnalează absența unei analize publice de impact înainte de adoptarea legii. Nu există date clare privind numărul firmelor afectate, capacitatea reală de plată a acestora sau riscul de insolvență generat de noile condiții. De asemenea, lipsesc evaluările macroeconomice referitoare la impactul asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și colectării bugetare pe termen mediu.
În ceea ce privește taxele și impozitele locale, CONAF arată că, în multe cazuri, majorările au fost aplicate abrupt, uneori aproape până la dublare, fără corelare cu inflația și fără o consultare publică reală. Această presiune fiscală suplimentară vine într-un context în care administrația publică se confruntă cu dificultăți majore în furnizarea serviciilor de bază, disfuncționalitățile platformei Ghișeul.ro fiind invocate ca exemplu relevant al decalajului dintre cerințele impuse contribuabililor și capacitatea statului de a le susține.
Datele oficiale ale Oficiului Național al Registrului Comerțului indică o deteriorare accelerată a mediului economic: peste 74.000 de firme au fost radiate în primele 11 luni din 2025, cu creșteri semnificative în București, Ilfov, Bihor și Olt. Comerțul, agricultura și transporturile, sectoare cu rol strategic în economie, se numără printre cele mai afectate.
Potrivit CONAF, experiența economică arată că măsurile care accelerează insolvențele nu duc la creșterea disciplinei fiscale, ci, dimpotrivă, reduc colectarea pe termen mediu și lung. Creanțele fiscale se transformă în pierderi definitive, iar presiunea se mută pe un număr tot mai mic de contribuabili activi, generând un cerc vicios care fragilizează și mai mult economia.
În concluzie, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin susține că reformele fiscale sunt necesare, însă atrage atenția că implementarea acestora fără analiză, fără dialog și fără o administrație pregătită să își asume propria performanță riscă să afecteze grav economia reală și să submineze chiar obiectivele de redresare bugetară.
