Consiliul de Securitate al ONU aprobă planul lui Donald Trump pentru Gaza. Rusia și China s-au abținut, iar Hamas respinge rezoluția

POLITICĂ EXTERNĂ. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat planul american în 20 de puncte privind viitorul Fâșiei Gaza, redactat sub coordonarea administrației președintelui SUA, Donald Trump. Rezoluția, susținută de 13 state membre, inclusiv Marea Britanie, Franța și Somalia, a fost adoptată fără niciun vot împotrivă, în timp ce Rusia și China s-au abținut, permițând astfel adoptarea documentului. BBC notează că textul reprezintă unul dintre cele mai complexe și ambițioase planuri diplomatice pentru regiune din ultimii ani.

Adoptarea rezoluției a fost salutată de biroul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a descris momentul drept „un pas important în consolidarea încetării focului” și în construirea unui cadru instituțional pentru stabilizarea Gazei după luni de conflict intens.

Un plan care restructurează administrația Gazei

Planul propus de SUA include crearea unui mandat de doi ani pentru un organism internațional de administrare provizorie a Gazei, secondat de o forță internațională de stabilizare — International Stabilisation Force (ISF). Conform rezoluției, ISF va lucra în parteneriat cu Israel, Egipt și o nouă forță de poliție palestiniană, formată din personal pregătit și verificat, independent de structurile Hamas.

Mandatul ISF include:
– securizarea zonelor de frontieră;
– sprijinirea procesului de demilitarizare completă a Gazei;
– demontarea infrastructurii teroriste;
– supravegherea eliminării armelor;
– protejarea civililor palestinieni.

Planul schimbă profund structura de securitate din enclavă, întrucât poliția locală a funcționat până acum sub autoritatea Hamas.

Crearea unui organism de guvernanță provizorie

Rezoluția prevede și un „Board of Peace” (BoP), un organism internațional de guvernare tranzitorie care va supraveghea un comitet tehnocratic palestinian. BoP va coordona reconstrucția Gazei, distribuirea ajutorului umanitar și gestionarea administrației civile.

Reconstrucția va fi finanțată printr-un fond fiduciar internațional, administrat cu sprijinul Băncii Mondiale — o abordare menită să garanteze transparență și eficiență.

Atât ISF, cât și BoP vor colabora cu reprezentanți palestinieni și cu noua structură de poliție pentru a implementa fiecare etapă a planului.

Reacția Hamas: respingere totală

Hamas a denunțat rezoluția, afirmând într-un comunicat pe Telegram că planul „impune o tutelă internațională” asupra Gazei și nu respectă drepturile palestinienilor. Organizația susține că atribuțiile date ISF, inclusiv dezarmarea grupărilor non-statale, ar transforma forța internațională într-o parte implicată direct în conflict.

Poziția lui Trump: „Un vot istoric”

Președintele SUA, Donald Trump, a catalogat votul drept „istoric”, afirmând că reprezintă una dintre cele mai importante aprobări din istoria ONU și un pas decisiv spre „și mai multă pace în întreaga lume”. Trump este așteptat să conducă direct Board of Peace, componența completă a organismului urmând să fie anunțată în perioada următoare.

Divergențe în interiorul comunității internaționale

Deși nu au blocat rezoluția prin veto, Rusia și China au criticat unele aspecte ale planului, afirmând că documentul nu oferă suficiente clarificări privind participarea ONU în structurile-cheie și nu reafirmă explicit angajamentul față de soluția celor două state. Ambele țări au semnalat îngrijorări legate de echilibrul de putere al noului mecanism de administrare.

Susținerea rezoluției de către Autoritatea Palestiniană și de opt state arabe și musulmane — inclusiv Egipt, Arabia Saudită și Turcia — a cântărit decisiv în decizia Moscovei și Beijingului de a se abține.

Contextul de securitate: încetarea focului și predarea ostaticilor

Faza inițială a planului, intrată în vigoare la 10 octombrie, presupune o încetare temporară a focului între Israel și Hamas, alături de predarea ostaticilor și deținuților. Aceasta a fost descrisă de ambasadorul SUA la ONU, Michael Waltz, drept „un prim pas extrem de fragil” spre stabilizarea regiunii.

Planul a oprit, în practică, luptele continue dintre Israel și Hamas, care au izbucnit după atacul organizației palestiniene asupra Israelului pe 7 octombrie 2023. Atunci, 1.200 de persoane au fost ucise și 251 luate ostatice. În replică, operațiunile militare israeliene în Gaza au provocat peste 69.483 de victime, potrivit Ministerului Sănătății din enclavă, controlat de Hamas.

Adoptarea planului american reprezintă un moment de cotitură pentru regiune, deschizând posibilitatea unei administrații civile și de securitate multinaționale în Gaza — o premieră în istoria conflictului israeliano-palestinian. Rămâne însă ca angajamentele politice de la New York să fie transformate în măsuri concrete, capabile să ofere protecție civililor, stabilitate regională și premise reale pentru relansarea dialogului politic în direcția soluției celor două state.