Contractul pentru studiul de fezabilitate al Drumului de mare viteză București–Giurgiu a fost semnat: vor fi analizate 4–5 variante de traseu
INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ. Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat joi contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al Drumului de mare viteză București–Giurgiu, primul coridor rutier rapid proiectat la frontiera României cu Bulgaria. Noul proiect reprezintă un obiectiv strategic pentru conectivitatea dintre cele două țări și pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în sudul României.
Contractul, în valoare de 33 milioane lei, a fost atribuit Asocierii Activ Proiectare Infrastructură – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Şirketi și are o durată totală de 18 luni. Din acestea, 16 luni sunt dedicate realizării studiului propriu-zis, iar două luni vor acoperi asistența tehnică necesară pregătirii contractului pentru proiectare și execuție.
Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a declarat că studiul va stabili profilul tehnic al noului drum – fie autostradă, fie drum expres – precum și conexiunile acestuia cu alte proiecte majore, inclusiv viitorul pod peste Dunăre dintre Giurgiu și Ruse. Oficialul a subliniat interesul crescut al publicului și al comunităților locale, precizând că toate propunerile transmise sunt centralizate și vor fi analizate de proiectant.
Proiectul include cel puțin patru-cinci variante de traseu, care vor fi evaluate din punct de vedere tehnic, economic și al impactului asupra mediului. Analiza va ține cont de zonele protejate Natura 2000, de rețelele de utilități, de investițiile existente, de planurile urbanistice aprobate și de certificările de urbanism deja emise. Printre rutele analizate se numără o conexiune directă Giurgiu–A0, posibil în prelungirea unui drum radial, precum și un traseu pe axa Ghimpați–A1, care ar putea redistribui traficul între fluxurile către București, Sibiu și vestul țării.
Procesul de selecție a variantei finale va include o analiză cost-beneficiu și o serie de dezbateri publice organizate la nivelul consiliilor județene și al primăriilor din zonele afectate. CNIR ia în calcul și proiecte complementare, precum amenajarea unei piste olimpice de canotaj pe amplasamentul gropii de împrumut rezultate în urma lucrărilor – un element considerat inovator și valoros pentru atragerea finanțărilor europene.
Contractul introduce și tehnologii moderne în procesul de proiectare, precum utilizarea BIM (Building Information Modeling) și monitorizarea în timp real a forajelor geotehnice prin sisteme GPS și camere video. Aceste instrumente sunt menite să crească transparența, acuratețea și eficiența etapelor de pregătire a proiectului.
Noul drum de mare viteză București–Giurgiu este unul dintre obiectivele prioritare din portofoliul CNIR, prin care România urmărește să își consolideze infrastructura rutieră și să îmbunătățească legătura strategică cu Bulgaria, într-un context regional în care mobilitatea și conectivitatea devin elemente centrale ale dezvoltării economice.
