Copiii care numără pe degete sunt mai buni la matematică. Un studiu elvețian arată de ce această strategie trebuie încurajată

STUDIU. Un nou studiu realizat în Elveția aduce dovezi clare că numărarea pe degete, deși uneori privită cu scepticism sau ca un „truc pentru începători”, joacă un rol esențial în dezvoltarea abilităților matematice ale copiilor. Cercetarea arată că micuții care folosesc această strategie naturală se descurcă semnificativ mai bine la adunare decât cei care nu o folosesc, iar efectele pozitive se mențin pe termen lung.

Număratul pe degete, o strategie naturală și eficientă
Psihologii explică faptul că numărarea pe degete îi ajută pe copii să își elibereze memoria de lucru — capacitatea creierului de a reține și manipula informații în timp ce rezolvăm o sarcină. Prin folosirea degetelor, cei mici pot gândi strategii variate fără a-și suprasolicita memoria, ceea ce îi ajută să înțeleagă mai bine relațiile dintre numere.

Cercetătorii din domeniul cogniției întrupate susțin că asocierea numerelor cu degetele este „ceva natural”, motiv pentru care nu doar că nu ar trebui descurajată, ci chiar încurajată în primii ani de școală. Scanările cerebrale confirmă ceva surprinzător: zone similare ale creierului se activează atunci când mișcăm degetele și atunci când ne gândim la numere — o legătură care contribuie la consolidarea memoriei numerice.

Studiu pe 200 de copii: cei care au folosit degetele au avut cele mai bune rezultate
Cercetarea realizată de Universitatea din Lausanne a urmărit aproape 200 de copii cu vârste între 5 ani și jumătate și 7 ani și jumătate. La fiecare șase luni, copiii erau evaluați la adunare și observați în privința folosirii degetelor. Rezultatele au fost împărțite în patru categorii:

neutilizatori,

utilizatori noi,

utilizatori constanți,

foști utilizatori — copiii care foloseau degetele înainte, dar renunțaseră între timp.

Concluziile au fost revelatoare. La vârsta de 6 ani și jumătate, majoritatea copiilor care nu mai foloseau degetele erau, de fapt, foști utilizatori — iar aceștia au înregistrat cele mai bune rezultate la adunare. Practic, folosirea degetelor i-a ajutat să își construiască strategii mentale mai eficiente, pe care apoi le-au utilizat fără suport fizic.

La polul opus, doar 12 copii din studiu nu au folosit niciodată degetele. Ei au obținut cele mai slabe rezultate, ceea ce sugerează că renunțarea prematură la această strategie poate afecta învățarea.

„Începătorii târzii”, adică cei care au început să folosească degetele abia între 6,5 și 7,5 ani, au avut rezultate modeste, confirmând că beneficiul maxim apare când strategia e adoptată devreme.

De ce renunță unii copii la număratul pe degete?
Există două interpretări principale:

Strategia devine dificilă odată cu exercițiile complexe – De pildă, 13 + 9 e mai greu de rezolvat pe degete decât 1 + 3.

Performanța crescută apare deoarece copiii au folosit degetele în trecut și au trecut treptat la strategii mentale abstracte.

Studiul din Lausanne confirmă a doua explicație: copiii buni la matematică sunt cei care au folosit degetele și apoi au evoluat natural la metode mai sofisticate.

Număratul pe degete nu este un obstacol, ci un pas firesc în învățare
Acest nou studiu susține ideea că număratul pe degete este un instrument valoros în dezvoltarea gândirii matematice. Copiii care îl folosesc de timpuriu nu doar că învață mai bine, ci reușesc să își construiască strategii mentale solide, renunțând la degete doar după ce dobândesc o înțelegere profundă a numerelor.

Pentru părinți și profesori, mesajul este clar:
număratul pe degete este un aliat, nu un semn de slăbiciune în matematică.
A încuraja această metodă înseamnă a sprijini dezvoltarea cognitivă naturală a copiilor — un pas mic, dar esențial, spre performanțe solide la matematică.