Cristian Popa: România avea nevoie de 28,5 miliarde de euro din PNRR, dar reformele sunt esențiale pentru accesarea efectivă a fondurilor
DEZVOLTARE. Unul dintre cei mai experți economiști ai României, Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR, a punctat într-o postare pe LinkedIn importanța fondurilor alocate țării noastre prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a declarat că România trebuia să beneficieze de circa 28,5 miliarde de euro, atât sub formă de granturi, cât și de împrumuturi, însă această sumă nu va ajunge efectiv în economie dacă nu vor fi implementate reforme rapide și eficiente.
Fonduri vitale pentru economie și societate
„28,5 miliarde de euro, bani de care aveam nevoie ca de aer”, a subliniat Popa. Conform estimărilor, această sumă reprezintă aproape 9% din PIB-ul României din 2023 și ar fi putut asigura dezvoltarea a peste 1.100 km de autostradă, echivalentul distanței de la București la Viena, sau construcția a 230.000 de apartamente medii din București.
De asemenea, Popa a menționat că acești bani echivalează cu finanțarea a aproximativ 500 de spitale de același calibru cu cel construit în Capitală, doar din donații și sponsorizări, o demonstrație clară a potențialului uriaș pe care îl are România dacă fondurile sunt gestionate eficient și responsabil.
Actuala situație a absorbției fondurilor
Din momentul aprobării PNRR în 2021 și până la sfârșitul lunii mai 2025, România a atras 9,44 miliarde de euro, adică aproximativ o treime din suma totală alocată. Dintre acestea, 3,66 miliarde au fost sub formă de împrumuturi, iar 5,78 miliarde sub formă de granturi. În Europa, rata medie de absorbție a fondurilor PNRR este în jur de 50%, însă în România această rată este semnificativ mai scăzută.
Problemele și riscurile din teren
Cristian Popa a atras atenția asupra unei realități dure: peste 6,3 miliarde de euro din proiectele aflate în derulare nu vor putea fi finalizate până în august 2026, termenul limită, și, prin urmare, nu vor mai primi finanțare. Acest lucru va duce la reducerea investițiilor europene și, implicit, la întârzierea dezvoltării infrastructurii și serviciilor publice. Mai mult, lipsa fondurilor va forța administrațiile și autoritățile să caute soluții de finanțare din bugetul de stat, ceea ce va pune presiune suplimentară pe deficit și va complica eforturile de consolidare fiscală, pe care le considera deja dificile.
Oportunități în contextul bugetului UE pentru 2028-2034
Pe plan european, veștile sunt, însă, mai optimiste. În cadrul propunerii pentru următorul cadru financiar multianual (CFM 2028-2034), UE intenționează să aloce aproape 2.000 de miliarde de euro, iar România ar putea primi 60 de miliarde din acești bani – cu 10 miliarde mai mult decât în cadrul actualului buget. Chiar dacă această propunere va fi negocitată și ajustată, România se află pe poziția a șasea în clasamentul beneficiariilor, fiind unul dintre cei mai mari câștigători ai bugetului multianual al UE.
Finalul: reforme și responsabilitate
Cristian Popa subliniază însă că, pentru ca aceste miliarde să ajungă efectiv în economie, trebuie implementate reforme structurale riguroase. Întrebarea este câte reforme va putea România să finalizeze în timp util și câte din aceste fonduri vor ajunge în proiectele concrete, nu doar în statisticile oficiale.
„Europa nu este perfectă, dar poate și trebuie să fie îmbunătățită. Trebuie să primim, și primim, undițe, nu pește”, afirmă oficialul BNR, subliniind astfel că efortul trebuie să fie comun, responsabil și sustenabil.
