CSM reclamă un „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și sesizează instituțiile europene
JUSTIȚIE. Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat una dintre cele mai ferme poziții din ultimii ani, după ce Secția pentru judecători a constatat existența unui „atac fără precedent la adresa independenței justiției” și a decis să activeze mecanismele instituționale de apărare a independenței judecătorilor.
Hotărârea a fost adoptată în urma unei analize privind declarațiile și acțiunile publice care au vizat sistemul judiciar în perioada iulie 2025 – iunie 2026. Potrivit CSM, acestea au avut un impact semnificativ asupra independenței justiției, asupra încrederii publice în actul de justiție și asupra imaginii puterii judecătorești.
Decizia vine într-un context tensionat, marcat de dezbateri privind salarizarea personalului din sistemul public și de numeroase critici adresate magistraților în spațiul public. În urmă cu câteva zile, Secția pentru judecători convocase adunările generale ale instanțelor pentru a analiza ceea ce a numit o campanie continuă de decredibilizare a puterii judecătorești.
În urma votului, CSM a decis să informeze mai multe instituții europene și internaționale, printre care Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Europei, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și OCDE, cu privire la situația pe care o consideră o amenințare gravă la adresa independenței justiției din România.
Potrivit informațiilor făcute publice, toate cele 239 de instanțe din România au fost consultate prin adunări generale, iar mii de judecători și-au exprimat sprijinul pentru poziția adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii.
Reprezentanții sistemului judiciar susțin că independența justiției reprezintă unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept și avertizează că orice presiune exercitată asupra instanțelor poate afecta echilibrul constituțional dintre puterile statului. În același timp, reprezentanți ai autorităților executive susțin că măsurile discutate în această perioadă urmăresc reformarea și eficientizarea sistemului public, inclusiv în ceea ce privește salarizarea și gestionarea resurselor.
Poziția adoptată de CSM deschide astfel un nou capitol într-o dezbatere care depășește cadrul sistemului judiciar și ajunge în centrul discuțiilor despre funcționarea instituțiilor statului. În perioada următoare, reacțiile instituțiilor europene și evoluția dialogului dintre autorități și reprezentanții justiției vor fi urmărite cu atenție, având în vedere implicațiile pe care acest conflict le poate avea asupra sistemului judiciar și asupra imaginii României la nivel internațional
