Cu cât și-a redus cheltuielile Administrația Prezidențială: cât a economisit, de fapt, Nicușor Dan la Cotroceni
PREȘEDINȚIE. La începutul anului, președintele Nicușor Dan a anunțat public că Administrația Prezidențială și-a redus cheltuielile cu 30%, adică aproximativ 30 de milioane de lei, peste angajamentul asumat în vara anului trecut. Analiza cifrelor oficiale arată însă o imagine mai nuanțată, în care afirmația este parțial confirmată, dar depinde esențial de metodologia folosită.
Potrivit datelor publicate de Administrația Prezidențială, bugetul inițial pe anul 2025 a fost de 102,7 milioane de lei, iar plățile efective realizate au totalizat aproximativ 75 de milioane de lei. Raportat strict la sumele ieșite din Trezorerie, rezultă o reducere de aproape 27,7 milioane de lei – foarte aproape de pragul de 30 de milioane invocat de președinte.
Pe de altă parte, datele din execuția bugetară a Ministerului Finanțelor indică cheltuieli totale de 83,7 milioane de lei. Această diferență apare din modul de raportare: Ministerul ia în calcul cheltuielile pe bază de drepturi constatate, adică obligații bugetare angajate și contabilizate în 2025, chiar dacă plata efectivă este amânată pentru anul următor. Pe această metodologie, economiile reale se situează în jurul a 19 milioane de lei, ceea ce înseamnă o reducere de puțin sub 20%.
Astfel, afirmația președintelui nu este falsă, dar reflectă o abordare favorabilă din punct de vedere contabil, bazată pe plățile efective, nu pe obligațiile bugetare totale. Diferența dintre cele două metode lasă loc interpretărilor, mai ales în cazul contractelor semnate la final de an, cu plăți amânate pentru 2026.
Chiar și în această cheie mai prudentă, scăderea cheltuielilor rămâne semnificativă în comparație cu anii anteriori. În 2024, cheltuielile Administrației Prezidențiale au fost de aproximativ 125 de milioane de lei (metodologia ESA), respectiv 116 milioane pe bază de plăți efective. Comparativ, anul 2025 marchează o reducere de peste 40 de milioane de lei față de ultimul an de mandat al fostului președinte Klaus Iohannis.
Contextul a fost influențat și de faptul că anul 2025 a început cu o perioadă de tranziție, în care interimatul la Cotroceni a fost asigurat de Ilie Bolojan, cunoscut pentru o abordare bugetară austeră, compatibilă cu linia actualei administrații.
În ceea ce privește structura cheltuielilor, reducerile cele mai consistente nu s-au produs la capitolul personal. Bugetul alocat salariilor a scăzut marginal, de la 40 de milioane la aproximativ 38 de milioane de lei, în principal ca urmare a plafonării unor sporuri. Numărul de angajați a rămas practic constant, iar cheltuielile salariale sunt comparabile cu cele din 2024.
În schimb, unele costuri curente au crescut, inclusiv cele cu utilitățile, unde facturile pentru căldură și energie electrică au urcat de la 2,8 milioane de lei în 2024 la 3,3 milioane în 2025, pe fondul scumpirilor generale din economie.
Marile economii au provenit însă din reducerea drastică a cheltuielilor pentru deplasările externe. Dacă în 2024 acestea au costat peste 28,5 milioane de lei, în 2025 suma a scăzut la doar 2,3 milioane de lei, de peste 12 ori mai puțin. Decizia președintelui de a utiliza, în majoritatea vizitelor oficiale, aeronave militare de tip Spartan, în locul avioanelor închiriate, a avut un impact bugetar major. Doar din acest capitol s-au economisit aproximativ 13,4 milioane de lei, adică aproape două treimi din totalul economiilor calculate pe metodologia Ministerului Finanțelor.
Reducerile s-au resimțit și la protocol, unde cheltuielile au scăzut la 3,7 milioane de lei, față de peste 6 milioane în anul precedent, precum și la reparațiile capitale ale Palatului Cotroceni și anexelor, unde s-au cheltuit cu aproximativ 1,5 milioane de lei mai puțin decât bugetul inițial.
De asemenea, Fondul Președintelui – rezerva discreționară aflată la dispoziția șefului statului – a fost utilizat într-o măsură mult mai redusă. Dintr-un plafon de 170.000 de lei, au fost cheltuiți doar 80.000 de lei, comparativ cu aproape întreaga sumă utilizată în anul anterior.
În concluzie, reducerea cheltuielilor la Cotroceni este reală și consistentă, chiar dacă procentul de 30% depinde de modul de calcul ales. Dincolo de nuanțele contabile, datele arată o schimbare clară de abordare în gestionarea banilor publici, cu accent pe limitarea cheltuielilor discreționare și a costurilor mari de reprezentare externă.
