Cum s-a pus Fiscul pe treabă pentru a acoperi deficitul bugetar. Controalele ANAF din 2025, între volum record și eficiență discutabilă
ANAF. În contextul presiunii tot mai mari asupra bugetului de stat, activitatea de control a Agenția Națională de Administrare Fiscală a devenit unul dintre principalele instrumente folosite pentru identificarea veniturilor suplimentare. Datele oficiale publicate de ANAF pentru primele zece luni din 2025 conturează o imagine complexă: un volum mare de controale, sume importante stabilite ca obligații fiscale suplimentare, dar și semne de întrebare legate de eficiența reală a acestor acțiuni.
În România sunt înregistrați peste 2,53 milioane de contribuabili, dintre care aproximativ 2,02 milioane sunt activi. Dintre aceștia, doar 22.448 sunt mari și mijlocii contribuabili, restul de aproape două milioane fiind considerați mici contribuabili. În acest context, ANAF a fost acuzată, inclusiv în Parlament, că aplică un dublu standard, concentrându-se disproporționat pe firmele mici și mijlocii. Ca răspuns, instituția a făcut publice datele privind controalele realizate până la finalul lunii octombrie 2025.
Pe segmentul inspecțiilor fiscale, Fiscul a derulat peste 17.700 de acțiuni în primele zece luni ale anului, stabilind obligații fiscale suplimentare în valoare totală de aproximativ 2,73 miliarde de lei. Dintre acestea, 1.713 inspecții au vizat contribuabili mari și mijlocii, unde au fost stabilite obligații de peste 1,22 miliarde de lei, reprezentând aproape 45% din total. În același timp, micii contribuabili au fost supuși la peste 16.000 de inspecții, cu obligații suplimentare de peste 1,5 miliarde de lei, adică mai mult de jumătate din totalul sumelor stabilite.
Gradul de acoperire al controalelor rămâne însă redus: aproximativ 7,6% în cazul contribuabililor mari și mijlocii și doar 0,8% în cazul celor mici. Deși sumele stabilite sunt consistente pe hârtie, rapoartele Curții de Conturi arată că, în mod real, ANAF recuperează efectiv doar 20–30% din obligațiile suplimentare stabilite. Asta înseamnă că, în medie, impactul real al unei inspecții fiscale se traduce prin aproximativ 10.000 de euro recuperați la buget.
Activitatea Direcției Generale Antifraudă Fiscală confirmă aceeași tendință. În perioada analizată, peste 25.500 de contribuabili au fost verificați, mai mult de 80% dintre aceștia fiind mici contribuabili, inclusiv persoane fizice autorizate. Marii contribuabili au reprezentat sub 2% din totalul controalelor, iar persoanele fizice aproximativ 10%.
Valoarea totală a implicațiilor fiscale estimate în procesele-verbale întocmite de Antifraudă depășește două miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume provine din controalele la micii contribuabili, peste 1,69 miliarde de lei. În schimb, obligațiile identificate la marii contribuabili se ridică la doar 64 de milioane de lei, o sumă mai mică decât cea stabilită în cazul persoanelor fizice. Amenzile aplicate în urma acestor controale totalizează 227 de milioane de lei, dintre care aproape 184 de milioane au fost suportate de micii contribuabili.
Dincolo de cifrele brute, rămâne întrebarea legată de eficiența reală a acestor acțiuni. Expertul fiscal Gabriel Biriș atrăgea atenția încă din anii anteriori că, raportat la costurile administrative, activitatea de control a Fiscului aduce la buget mai puțin decât cheltuielile salariale ale aparatului de control. Critica vizează nu lipsa de activitate, ci raportul slab dintre efort și rezultat.
În toamna anului 2025, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța o creștere de 11% a încasărilor ANAF în perioada iulie–septembrie, vorbind despre o schimbare de atitudine la nivelul instituției. Analiza execuției bugetare arată însă că, în prima parte a anului, creșterea veniturilor din TVA a fost sub rata inflației, ceea ce indică mai degrabă efectul scumpirilor decât o îmbunătățire reală a colectării.
Abia în ultimele luni ale anului, pe fondul majorării cotelor de TVA și al unei dinamici mai intense a controalelor, rata de creștere a încasărilor a început să depășească inflația. Chiar și așa, datele sugerează că efortul Fiscului rămâne concentrat în principal pe micii contribuabili, în timp ce impactul bugetar major continuă să depindă de marile companii, care generează cea mai mare parte a veniturilor din TVA.
Imaginea de ansamblu arată un ANAF mai activ ca oricând, dar care încă se confruntă cu provocarea fundamentală a eficienței: multe controale, multă presiune în economie, dar rezultate bugetare care cresc lent și, de multe ori, mai degrabă din motive macroeconomice decât dintr-o reformă profundă a colectării.
