Curtea Constituțională discută sesizarea lui Klaus Iohannis asupra modificărilor Legii fondului funciar: argumente legate de principii constituționale și reguli de procedură
CONTESTAȚIE. Curtea Constituțională a României analizează, joi, sesizarea fostului președinte Klaus Iohannis referitoare la modificările aduse articolului 24 alineatul 3 din Legea fondului funciar. Actul normativ, trimis spre control pe 19 iulie 2024, aduce în discuție un set de schimbări legislative care vizează reglementarea dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenurile aflate în patrimoniul public sau privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.
Modificările propuse permit, la cerere, eliberarea titlurilor de proprietate pentru construcțiile realizate de fostele întreprinderi agricole de stat, societățile comerciale cu capital de stat, stațiunile de mașini agricole și cooperativele meșteșugărești. Însă, fostul șef al statului, Klaus Iohannis, a sesizat CCR pe motiv că legea în formă actuală ridică probleme legate de respectarea principiului bicameralismului, de regimul constituțional al proprietății publice și private, precum și de principiile autonomiei locale.
Iohannis a subliniat că, în procesul legislativ, adoptarea tacită de către Senat, urmată de introducerea unor amendamente de către Camera Deputaților, a afectat procedura corectă de legiferare, fiind încălcată astfel principiul bicameralismului — esențial pentru buna funcționare a Parlamentului democratic. În plus, schimbările legislative vizând emiterea titlurilor de proprietate pentru construcții și terenuri aduc în discuție și respectarea principiului deținere și transfer al proprietății, precum și securitatea raporturilor juridice, întrucât aceste măsuri pot genera tratament diferențiat față de anumite categorii de solicitanți.
Un aspect esențial menționat de fostul președinte este și natura regimului proprietății publice, în special asupra terenurilor aflate în domeniul public. Conform Constituției, bunurile publice sunt inalienabile și pot fi gestionate doar prin operațiuni de trecere din domeniul public în cel privat, având în vedere principiile autonomiei locale și respectarea legii organice. Iohannis semnalează faptul că legislația în discuție ar putea duce la emiterea automată de titluri de proprietate fără respectarea acestor reguli, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale.
De asemenea, fostul șef al statului atrage atenția asupra lipsei de claritate a celor vizate de lege, criticând nereglementarea diferitelor situații legale ale terenurilor și construcțiilor, precum și confuzia generată de suprafețele solicitate și delimitarea acestora. Potrivit lui Iohannis, aceste aspecte pot crea tratament diferențiat ilegal și pot afecta securitatea juridică, ceea ce încalcă prevederile Constituției.
În concluzie, sesizarea depusă de Klaus Iohannis vizează verificarea compatibilității acestor modificări legislative cu principiile constituționale fundamentale și principiile statului de drept, urmând ca CCR să decidă dacă acestea respectă sau nu normele și garanțiile fundamentale ale cadrului constituțional românesc.
