Curtea de Apel București amână decizia privind cei doi judecători ai Curții Constituționale până pe 11 februarie
JUSTIȚIE. Curtea de Apel București a decis amânarea pentru data de 11 februarie a pronunțării în dosarul care vizează suspendarea din funcție a doi judecători ai Curtea Constituțională a României. Cererea a fost formulată de avocata AUR Silvia Uscov și îi privește pe Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș.
Data de 11 februarie este una cu miză majoră, întrucât coincide cu ziua în care CCR urmează să se pronunțe asupra constituționalității modificărilor aduse legii pensiilor speciale ale magistraților, după patru amânări succesive. Contextul amplifică tensiunea juridică și politică din jurul acestui dosar, mai ales în condițiile în care balanța de vot din CCR este extrem de strânsă.
Dosarul este judecat de magistratul Olimpiea Crețeanu, aceeași judecătoare care, recent, a respins o altă solicitare formulată de Silvia Uscov. Acea cerere viza suspendarea deciziei premierului Ilie Bolojan privind înființarea, la Palatul Victoria, a unui comitet de analiză a legilor Justiției.
În cererea actuală, avocata AUR solicită suspendarea executării Decretului nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător la CCR, precum și suspendarea hotărârii Senatului din 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc. Argumentul central invocat este lipsa vechimii minime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, condiție prevăzută de Constituție.
În cazul lui Mihai Busuioc, situația este considerată clarificată din punct de vedere juridic, întrucât Curtea Constituțională a decis deja, la 1 iulie 2025, că numirea sa este constituțională, iar deciziile CCR nu pot fi anulate de instanțele de judecată.
În schimb, cazul lui Dacian Cosmin Dragoș este mai complex. Silvia Uscov susține că acesta a activat ca profesor universitar la Facultatea de Drept doar aproximativ trei ani și patru luni, restul carierei desfășurându-se la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității Babeș-Bolyai, structură care, în opinia sa, nu ar îndeplini criteriul de „învățământ juridic superior” în sens constituțional.
Reprezentantul Administrației Prezidențiale a cerut respingerea contestației, invocând tardivitatea acesteia. Potrivit acestuia, decretul prezidențial a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 iulie 2025, iar termenul legal de 30 de zile pentru formularea plângerii prealabile a fost depășit, cererea fiind depusă abia la 30 decembrie 2025. De asemenea, s-a arătat că avocata avea cunoștință publică despre numire încă din luna iulie, fapt demonstrat inclusiv printr-o postare pe o rețea de socializare.
Apărarea a mai subliniat că Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline cu caracter juridic – drept administrativ, dreptul Uniunii Europene, dreptul achizițiilor publice și dreptul muncii – și a activat ca expert și consilier în cauze juridice complexe, inclusiv într-un litigiu internațional în care a reprezentat statul român.
Un element important al dosarului îl reprezintă poziționarea lui Dacian Cosmin Dragoș în interiorul Curții Constituționale. Acesta face parte din tabăra care susține proiectul Guvernului privind reforma pensiilor speciale, tabără care deține în prezent o majoritate fragilă, de 5 la 4.
În prezent, instanța a decis amânarea pronunțării, urmând ca pe 11 februarie să se clarifice dacă cererea de suspendare este admisibilă și dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru o astfel de măsură. Decizia va avea un impact direct nu doar asupra componenței CCR, ci și asupra parcursului uneia dintre cele mai sensibile reforme din sistemul de justiție.
