Curtea de Apel București respinge cererea de suspendare a Comitetului pentru modificarea legilor justiției
JUSTIȚIE. Curtea de Apel București a respins cererea formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept privind suspendarea deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiției. Hotărârea pronunțată joi nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.
Instanța a respins solicitarea ca neîntemeiată, stabilind totodată că Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului nu au calitate procesuală pasivă în cauză. Cererea de suspendare a fost analizată exclusiv în contradictoriu cu prim-ministrul, fiind însă respinsă. În același dosar, Curtea a admis mai multe cereri de intervenție accesorie formulate în sprijinul prim-ministrului, din partea unor asociații profesionale și civice, și a anulat o cerere de intervenție formulată în interesul pârâților.
Demersul Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept a fost inițiat la finalul anului 2025, la scurt timp după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei de înființare a Comitetului pentru revizuirea legislației din domeniul justiției, organism inițiat de premierul Ilie Bolojan. Instanța a amânat inițial pronunțarea, stabilind termenul final pentru 15 ianuarie.
Decizia Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, la Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Separat, aceeași decizie de constituire a Comitetului a fost contestată și de avocata Silvia Uscov, instanța urmând să se pronunțe în acest caz la o dată ulterioară. Totodată, Curtea de Apel București urmează să analizeze și alte contestații care vizează numiri în cadrul Curtea Constituțională a României.
Comitetul pentru revizuirea legilor justiției este format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției și are ca obiectiv analiza efectelor legislației din domeniu adoptate în 2022, precum și evaluarea propunerilor formulate de asociații ale magistraților și organizații neguvernamentale. Organismul poate solicita puncte de vedere de la instituții naționale și internaționale și poate formula recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ, în acord cu standardele constituționale și internaționale privind statul de drept.
