Curtea de Apel București respinge cererea de suspendare din funcție a judecătorilor Curtea Constituțională a României Mihai Busuioc și Dacian Dragoș
JUSTIȚIE. Curtea de Apel București (CAB) a respins miercuri, ca nefondată, cererea formulată de avocata Silvia Uscov privind suspendarea din funcție a doi judecători ai Curtea Constituțională a României (CCR), Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș. Decizia a fost pronunțată de judecătoarea Olimpiea Crețeanu, după două amânări, și vine la o zi după ce o altă judecătoare a CAB, Georgeana Viorel, a respins o solicitare similară referitoare la Dacian Dragoș.
Potrivit minutei instanței, au fost respinse cererile de suspendare a executării Decretului nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș judecător la CCR, precum și a Hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025 privind numirea lui Mihai Busuioc.
Instanța a stabilit că decizia poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
Excepții respinse și sesizarea CCR
În același dosar, CAB a respins mai multe excepții invocate de pârâți, inclusiv cele privind inadmisibilitatea, tardivitatea, lipsa calității procesuale active, lipsa de interes și lipsa de obiect, apreciindu-le ca nefondate.
Totodată, instanța a admis cererea formulată de Președintele României privind sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la interpretarea art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Excepția vizează modul de interpretare a sintagmei „activitate juridică sau în învățământul juridic superior”, respectiv dacă aceasta include exclusiv activitatea didactică într-o facultate de drept și anumite profesii juridice sau și activități precum cercetarea științifică, consultanța juridică ori predarea disciplinelor de drept în cadrul altor facultăți.
Argumentele părților
Silvia Uscov a susținut că Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș nu ar îndeplini condiția constituțională privind o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Potrivit acesteia, această vechime ar trebui realizată exclusiv în exercitarea unor profesii juridice – precum avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic – ori în cadrul unei facultăți de drept.
În cazul lui Dacian Cosmin Dragoș, reclamanta a arătat că acesta ar fi fost cadru didactic la Facultatea de Drept timp de aproximativ trei ani și patru luni, restul activității fiind desfășurat la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității Babeș-Bolyai, care, în opinia sa, nu ar constitui învățământ juridic superior în sens constituțional.
Reprezentantul Administrației Prezidențiale a solicitat respingerea cererii ca tardiv formulată, arătând că decretul de numire a fost publicat în Monitorul Oficial la 8 iulie 2025, iar plângerea prealabilă a fost depusă la 30 decembrie 2025. De asemenea, a susținut că la dosar există dovezi potrivit cărora Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline juridice, precum Drept administrativ, Dreptul Uniunii Europene, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii, desfășurând totodată activități de cercetare și consultanță juridică, inclusiv ca expert al statului român într-un litigiu internațional.
În plan instituțional, decizia CAB menține în funcție cei doi judecători ai CCR, într-un moment în care Curtea se află în centrul unor dezbateri importante privind reforma pensiilor speciale și alte teme majore de interes public.
