Curtea de Conturi recomandă dezvoltarea ambulatoriilor pentru reducerea spitalizărilor și folosirea mai eficientă a resurselor
SĂNĂTATE. Curtea de Conturi recomandă dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii, astfel încât pacienții să poată beneficia mai rapid de consultații, investigații și tratamente, fără ca internarea în spital să fie prima sau singura soluție. Concluziile apar într-un audit privind modul de organizare și funcționare a ambulatoriilor integrate din spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății.
Auditul a vizat perioada 2022–2024 și a analizat activitatea ambulatoriilor integrate din structura celor 56 de unități sanitare subordonate Ministerului Sănătății. Au fost verificate modul de organizare, investițiile realizate, dotările disponibile, numărul medicilor specialiști, serviciile oferite pacienților, accesibilitatea consultațiilor și posibilele cazuri de spitalizare care ar fi putut fi evitate.
Potrivit Curții de Conturi, ambulatoriile integrate nu au funcționat în toate unitățile sanitare analizate. Din cele 56 de spitale cu paturi, doar 47 au avut ambulatorii integrate funcționale, iar alte trei unități au oferit aceste servicii doar pacienților internați. Situația a fost determinată de mai mulți factori, între care deficitul de personal medical, lipsa spațiilor adecvate și specificul medical al unor unități sanitare.
Una dintre problemele importante semnalate de audit este accesul dificil al pacienților la anumite consultații de specialitate. În unele cazuri, timpul de așteptare dintre programare și consultația efectivă a variat de la câteva zile până la câteva luni. Această situație afectează direct pacienții care au nevoie de diagnostic, monitorizare sau tratament în timp util și poate duce la agravarea unor probleme medicale care ar putea fi gestionate în ambulatoriu.
Curtea de Conturi arată că măsurile luate în perioada analizată pentru dezvoltarea serviciilor medicale din ambulatoriile integrate nu au produs efectul așteptat asupra reducerii internărilor. Dimpotrivă, în 2024, comparativ cu 2022, spitalizarea de zi a crescut cu aproximativ 22%, iar spitalizarea continuă cu aproximativ 21% în unitățile sanitare analizate.
De asemenea, numărul cazurilor de spitalizări evitabile a crescut cu aproximativ 34% în 2024 față de 2022, raportat la cinci patologii incluse în lista restrânsă utilizată la nivel internațional: astm, boală pulmonară obstructivă cronică, diabet, insuficiență cardiacă congestivă și hipertensiune arterială. Aceste afecțiuni pot fi, în multe situații, monitorizate și tratate eficient în ambulatoriu, dacă pacienții au acces la servicii medicale la timp.
În lipsa unei finanțări suficiente, a spațiilor necesare, a dotărilor adecvate și a unui număr suficient de medici, ambulatoriul integrat nu a reușit să funcționeze ca un filtru real pentru internările care puteau fi evitate. Această situație se reflectă în creșterea numărului de spitalizări și, implicit, în costuri mai mari pentru sistemul sanitar.
Dezvoltarea serviciilor ambulatorii este considerată esențială pentru eficientizarea sistemului de sănătate. Un ambulatoriu bine organizat poate reduce presiunea asupra spitalelor, poate scurta timpii de așteptare, poate facilita diagnosticarea precoce și poate permite inițierea tratamentului înainte ca boala să ajungă într-un stadiu care necesită internare.
În același timp, orientarea mai puternică spre îngrijirea ambulatorie poate contribui la folosirea mai eficientă a resurselor publice. Spitalizările continue presupun costuri mai ridicate, iar multe dintre acestea pot fi evitate dacă pacienții sunt evaluați și tratați la timp în regim ambulatoriu. Astfel, sistemul poate deveni mai sustenabil, iar fondurile disponibile pot fi direcționate mai bine către cazurile care au cu adevărat nevoie de internare.
Raportul Curții de Conturi arată că extinderea serviciilor medicale în regim ambulatoriu are nevoie de o abordare integrată. Aceasta trebuie să includă finanțare adecvată, investiții în infrastructură, dotări moderne, digitalizare, medici specialiști suficienți și politici clare de accesibilitate și comunicare cu pacienții.
Ministerului Sănătății i-au fost transmise recomandări privind organizarea și funcționarea ambulatoriilor integrate în unitățile subordonate, astfel încât pacienții să aibă acces real la servicii medicale specializate. Curtea de Conturi recomandă, de asemenea, reducerea timpilor de așteptare și dezvoltarea serviciilor ambulatorii în funcție de specificul fiecărui spital.
Concluzia auditului este că ambulatoriile integrate trebuie să devină mai mult decât structuri formale în cadrul spitalelor. Ele trebuie să funcționeze ca o verigă importantă între medicina de familie, consultațiile de specialitate și spitalizare, pentru ca pacienții să fie tratați mai rapid, iar spitalele să fie degrevate de cazurile care pot fi gestionate fără internare.
Dezvoltarea acestor servicii poate aduce beneficii atât pacienților, cât și sistemului medical. Pentru pacienți, înseamnă acces mai rapid la îngrijire, diagnostic mai devreme și tratament început la timp. Pentru spitale și autorități, înseamnă costuri mai bine controlate, resurse folosite mai eficient și o presiune mai mică asupra secțiilor cu paturi.
