De ce Bulgaria rezistă economic în plină criză politică, iar România este penalizată imediat de investitori. Explicațiile economistului Radu Nechita
POLITICĂ EXTERNĂ. România traversează o nouă perioadă de instabilitate politică după căderea Guvernului prin moțiune de cenzură, iar efectele asupra economiei au apărut aproape instantaneu. Costurile de finanțare au crescut, leul s-a depreciat în raport cu euro și dolarul, iar agențiile internaționale de rating urmăresc atent evoluțiile politice și fiscale de la București.
În același timp, comparația cu Bulgaria ridică multe semne de întrebare. Vecinii de la sud de Dunăre au traversat în ultimii ani una dintre cele mai lungi perioade de instabilitate politică din Europa, schimbând nu mai puțin de nouă guverne în cinci ani, fără ca economia să intre în panică sau investitorii să reacționeze dur.
Mai mult, Bulgaria a trecut inclusiv prin perioade în care forțe politice considerate apropiate de Rusia au avut o influență importantă în guvernare, fără ca acest lucru să provoace turbulențe majore pe piețele financiare.
Economistul Radu Nechita explică faptul că diferența dintre cele două țări nu are legătură cu vreo conspirație sau cu un tratament preferențial acordat Bulgariei, ci cu disciplina economică și monetară construită de Sofia în ultimele decenii.
Potrivit profesorului clujean, unul dintre cele mai importante momente din istoria economică recentă a Bulgariei a fost adoptarea, încă din 1998, a sistemului de Consiliu Monetar, prin care moneda națională a fost ancorată rigid de marca germană și ulterior de euro.
Acest sistem a limitat drastic posibilitatea politicienilor de a utiliza inflația sau tipărirea de bani ca metodă indirectă de acoperire a deficitului bugetar. Practic, Bulgaria și-a impus singură reguli monetare foarte stricte, care au crescut încrederea investitorilor și au oferit stabilitate pe termen lung.
În schimb, România a ales o altă direcție economică. Potrivit lui Radu Nechita, propunerile privind adoptarea unui model similar au fost respinse încă din anii ’90, inclusiv de Banca Națională a României.
Economistul susține că autoritățile române au preferat să păstreze flexibilitatea politicii monetare și posibilitatea de a finanța deficitele prin mecanisme inflaționiste, ceea ce a dus în timp la pierderea credibilității și la vulnerabilități economice mai mari.
În prezent, România are una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană și cel mai mare cost de finanțare dintre statele membre atunci când se împrumută de pe piețele externe.
În opinia lui Radu Nechita, investitorii reacționează diferit pentru că cele două țări transmit semnale economice complet diferite. Bulgaria este percepută drept o economie cu disciplină fiscală și monetară mai strictă, în timp ce România este văzută ca un stat cu deficite mari, cheltuieli publice în continuă creștere și politici fiscale impredictibile.
Economistul mai atrage atenția asupra nivelului ridicat al deficitului bugetar și asupra creșterii accelerate a cheltuielilor publice din ultimii ani. Potrivit acestuia, în loc să reducă dimensiunea aparatului bugetar și costurile statului, autoritățile au preferat majorarea taxelor și introducerea unor noi impozite, măsuri care au afectat mediul privat și încrederea investitorilor.
Radu Nechita consideră că România a devenit mai puțin atractivă pentru capitalul privat și din cauza schimbărilor fiscale repetate, a taxelor suplimentare și a impredictibilității legislative.
În opinia sa, aderarea la zona euro sau adoptarea unor reguli monetare mult mai stricte ar obliga clasa politică să respecte o disciplină financiară mai dură și ar limita posibilitatea utilizării inflației pentru acoperirea dezechilibrelor bugetare.
Totuși, economistul subliniază că simpla adoptare a monedei euro nu ar rezolva automat toate problemele structurale ale României. El explică faptul că adevărata problemă rămâne nivelul cheltuielilor publice și lipsa reformelor profunde în administrație și în gestionarea banului public.
În prezent, diferența dintre România și Bulgaria devine tot mai vizibilă în mai multe domenii: costurile de finanțare ale statului, dobânzile bancare, inflația și încrederea investitorilor internaționali.
Pentru România, avertismentul transmis de economiști este clar: fără reforme fiscale și administrative reale, fără reducerea deficitului și fără recâștigarea încrederii investitorilor, fiecare nouă criză politică riscă să producă efecte economice tot mai severe.
