De ce renunță studenții la facultate? Abandon universitar de proporții

RAPORT. Studenții care urmează cursurile facultăților de Științele educației, Medicină și Asistența socială au cea mai bună rată de promovare, în timp ce tinerii care aleg domeniile inginerești de multe ori renunță la facultate în primul an. Așa arată Raportul privind starea învățământului superior românesc 2021/2022 al Ministerului Educației. Documentul mai notează că rata de promovare a învățământului universitar de licență, în anul 2021-2022, a fost de 87%, potrivit Raportului. Aceeași sursă notează că a scăzut ponderea cazurilor de repetenție și situație școlară neîncheiată cu 3,6%, simultan cu creșterea abandonului școlar de parcurs cu aproape 10%.

Potrivit aceleiași surse, la nivelul anului universitar 2020/2021, din totalul de 418.300 de studenți înscrişi în învățământul de licență la începutul anului, la final de an s-au regăsit 379.100 de studenți.

Cei mai mulți studenți care părăsesc universitățile o fac în anul I și sunt cei care se înscriu la facultățile inginerești.

Raportul „Abandonul în învățământul superior românesc“, realizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, UEFISCDI 2022, arată însă că aproape unul din doi studenți nu își termină studiile nici la doi ani de la momentul în care ar fi trebuit să absolve. Cercetarea notează că abandonul universitar național nu a fost niciodată calculat în sistemul de învățământ din România la nivelul unei generații de studenți. Însă rate mari de abandon se înregistrează și la nivel de studii de licență, dar și de masterat.

Un raport din 2021 al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca subliniază că, la nivel de licență, rata de abandon în primul an de studii are cele mai ridicate valori. „Din totalul numărului de studenți care au abandonat pe parcursul anilor de studiu, peste 75% au renunțat în primul an, în cazul programelor de 3 ani, și peste 40% în cazul programelor de 4 ani“, subliniază raportul celei mai mari universități din țară.

Potrivit prof.dr. Marko Balint, prorectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, motivele care duc spre abandonul universitar sunt multiple: ”În acest moment, e foarte greu să faci o evaluare corectă a impactului acestor motive. Desigur, abandonul cel mai concret se produce când studentul de pildă nu are susținerea financiară pentru a-și continua studiile în anul I. O altă cauză foarte concretă este faptul că nu reușește să adune creditele pentru a trece în anul al II-lea, minimum 30 de credite. De ce nu reușește să le adune? Sunt mai multe motive. Unul dintre acestea este acela că studentul nu face față vieții universitare în sensul în care este o ruptură foarte mare între ce se face la liceu și ce se face la universitate. În acest caz, anumite programe de remediere ale universității pot face diferența. Dacă universitatea are programe care să ajute studentul să-și dobândească cunoștințe de managementul timpului, al stresului, de luare de notițe, de strategii de învățare adecvată, atunci acestea pot ajuta studentul să treacă peste acest hop”.

Există și posibilitatea ca studentul să-și piardă interesul și să nu poată aduna creditele pentru faptul că nu s-a regăsit în programul de studii pentru care a optat. ”Aici, poate că intervenția ar trebui să fie mai ales la nivelul liceului unde elevii să fie informații asupra a ceea ce conține o anumită specializare”, subliniază Marko Balint.

O altă situație este cea în care studentul glisează la o altă specializare. ”Sunt studenți care se înscriu la două specializări și în timpul primului an decid ce aleg”, adaugă prorectorul.

Potrivit prof.dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, cea mai mare „fabrică“ de economiști din țară, o parte dintre tinerii care se lasă de studii procedează astfel pentru că nu fac față, deși nu vor să recunoască asta: „După părerea mea, ar trebui să vorbim despre gradul de absolvire, nu despre renunțarea la studii. Grad de absolvire înseamnă câți au terminat la 3 ani după ce s-au înscris ca pondere. Și, la noi, ponderea este undeva la 77% la licență și la 90% la programele de masterat. Noi avem un chestionar în care-i întrebăm pe studenții care renunță la studii de ce o fac. Cei mai mulți motivează că nu au timp. Părerea mea este că studenții care abandonează o fac pentru că nu sunt în stare pur și simplu să termine studiile. Asta nu o spune însă niciunul dintre studenți. Cred că pentru 30% dintre cei care renunță la studii, la noi, acesta este adevăratul motiv“.