Deficit bugetar de 6,4% după primele 11 luni din 2025
BUGET. România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB, în scădere față de aceeași perioadă din 2024, cînd deficitul se situa la 7,15% din PIB. La prima vedere, evoluția pare una pozitivă, însă economiștii avertizează că această ajustare nu reflectă o corecție structurală profundă a finanțelor publice.
Într-o analiză realizată de Digi24, economistul Adrian Codirlașu, președintele CFA România, subliniază că reducerea deficitului a fost influențată decisiv de inflația ridicată și de creșterea taxelor, nu de o restructurare semnificativă a cheltuielilor statului.
Potrivit acestuia, inflația de aproximativ 10% înregistrată în 2025 a avut un efect direct asupra veniturilor bugetare. Creșterea prețurilor a dus automat la majorarea valorii nominale a veniturilor populației și ale companiilor, ceea ce s-a tradus prin încasări mai mari la buget. Un exemplu clar este TVA-ul, care se aplică la prețul final: chiar și în lipsa unei creșteri reale a consumului, statul încasează mai mult doar pentru că prețurile sînt mai mari.
Datele oficiale arată că veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 13%, ajungînd la 591,91 miliarde de lei în perioada ianuarie–noiembrie 2025. Ca pondere în PIB, acestea au avansat cu 1,34 puncte procentuale. Încasările din impozitul pe salarii și venit au urcat la 53,43 miliarde de lei, o creștere de 19,4%, mult peste ritmul de creștere al salariilor din economie, estimat la aproximativ 4%.
Această diferență evidențiază, spune Codirlașu, efectul eliminării unor facilități fiscale, nu o expansiune sănătoasă a bazei economice. Și impozitul pe profit a crescut cu 14,2%, pînă la 39,30 miliarde de lei, pe fondul inflației, care a umflat profiturile nominale, dar și al restrîngerii facilităților fiscale.
În cazul TVA, încasările nete au totalizat 120,59 miliarde de lei, în creștere cu 11,1% față de anul precedent. Economistul atrage atenția că această creștere este abia peste nivelul inflației, semn că volumul consumului a scăzut. Practic, un TVA mai mare a fost aplicat la un consum mai mic. În opinia sa, rezultate similare ar fi putut fi obținute printr-o colectare mai eficientă sau prin extinderea taxării inverse, fără majorarea cotelor.
Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a ajuns la 713,68 miliarde de lei, în creștere cu 9,9%, practic în linie cu inflația. Ca pondere în PIB, cheltuielile au urcat de la 36,93% la 37,52%. Există însă unele semne de disciplină bugetară relativă: cheltuielile de personal au crescut cu doar 4,1%, sub nivelul inflației, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au avansat cu 4,7%.
Adrian Codirlașu subliniază că problema de fond a deficitului bugetar acumulat în ultimii ani nu a fost lipsa veniturilor, ci indisciplina pe cheltuieli. Taxele au crescut constant, însă modul în care au fost cheltuiți banii publici a rămas principala vulnerabilitate a finanțelor statului.
Un rol important în ajustarea bugetară l-a avut și reducerea subvențiilor, inclusiv în sectorul energetic. Deși sprijinul acordat consumatorilor a fost diminuat, prețurile la energie au rămas ridicate, iar statul a continuat să încaseze TVA, impozit pe profit, taxe suplimentare și dividende, în condițiile în care mulți producători din energie sînt companii de stat.
În final, economistul avertizează că rezultatul definitiv al deficitului bugetar pe 2025 depinde decisiv de evoluția cheltuielilor din luna decembrie, tradițional cea mai costisitoare pentru buget. „Dacă statul a fost cumpătat și a ținut cheltuielile sub control, există șanse reale să încheiem anul sub ținta de 8,4% din PIB”, a concluzionat Adrian Codirlașu.
