Dezinformarea despre sănătatea mintală se răspândește rapid pe rețelele sociale, avertizează cercetătorii
AVERTIZARE. Un nou studiu atrage atenția asupra unui fenomen tot mai prezent în mediul online: răspândirea informațiilor eronate despre sănătatea mintală pe platformele sociale. Analiza a inclus 27 de studii și aproximativ 5.000 de postări de pe rețele precum TikTok, YouTube, Facebook, Instagram și X.
Rezultatele arată că până la 56% dintre postările analizate, care abordau subiecte precum autismul, ADHD, depresia sau anxietatea, conțineau informații inexacte sau nefondate. Cele mai ridicate niveluri de dezinformare au fost identificate în conținutul despre neurodivergență, în special pe TikTok, unde peste jumătate dintre materialele analizate despre ADHD au fost considerate eronate.
Cercetătorii subliniază că formatul atractiv și ușor de distribuit al videoclipurilor contribuie la viralizarea rapidă a informațiilor, chiar și atunci când acestea nu sunt corecte. În același timp, platforme precum YouTube și Facebook au înregistrat procente mai reduse de conținut problematic, însă fenomenul rămâne prezent pe toate canalele analizate.
Potrivit Organizația Mondială a Sănătății, unul din șapte tineri cu vârste între 10 și 19 ani se confruntă cu o tulburare mintală, ceea ce face ca interesul pentru aceste subiecte să fie tot mai ridicat în rândul adolescenților. Mulți dintre ei folosesc rețelele sociale ca primă sursă de informare, încercând să își înțeleagă simptomele sau să identifice posibile explicații pentru stările lor.
Specialiștii avertizează însă că această tendință poate avea efecte negative. Dezinformarea poate duce la autodiagnosticări greșite, la banalizarea unor afecțiuni serioase sau la întârzierea accesului la tratamente adecvate. În plus, ideile false pot contribui la stigmatizare și pot descuraja persoanele afectate să ceară ajutor specializat.
Reprezentanții platformelor susțin că depun eforturi pentru a limita răspândirea conținutului periculos și pentru a promova informații din surse credibile. Totuși, experții consideră că este nevoie de evaluări independente și de măsuri suplimentare pentru a proteja utilizatorii, în special pe cei tineri.
Într-un context în care rețelele sociale devin tot mai influente în formarea percepțiilor despre sănătate, concluzia studiului este clară: accesul la informație trebuie însoțit de discernământ, iar validarea medicală rămâne esențială.
