Dispute privind impozitele locale înainte de bugetul pe 2026
POLITICĂ. În România s-a conturat un nou punct de tensiune în interiorul coaliției de guvernare, pe fondul majorării impozitelor pe clădiri, terenuri și autoturisme. Miza o reprezintă cei aproximativ 3,4–3,7 miliarde de lei colectați suplimentar, bani pentru care se discută dacă vor rămîne integral la nivel local sau vor fi direcționați, parțial, către bugetul de stat. Decizia urmează să fie tranșată odată cu aprobarea Legii bugetului de stat pentru 2026, programată la începutul lunii februarie.
Primarii Partidul Social Democrat solicită ca sumele rezultate din majorarea taxelor locale să rămînă în totalitate la bugetele administrațiilor locale. Argumentul principal invocat este nevoia de finanțare a serviciilor comunitare, a investițiilor locale și a proiectelor de infrastructură, într-un context în care presiunile asupra bugetelor locale cresc constant. Potrivit Antena 3 CNN, edililor li se pare firesc ca taxele colectate la nivel local să fie utilizate direct pentru comunitățile care le generează.
De cealaltă parte, Guvernul României analizează o posibilă împărțire a acestor venituri între administrațiile locale și bugetul central. Estimările guvernamentale arată că majorarea impozitelor pe clădiri și terenuri ar aduce aproximativ 2,5 miliarde de lei, taxarea autoturismelor circa 1 miliard de lei, iar eliminarea unor facilități fiscale – inclusiv scutiri acordate anterior unor categorii de persoane – aproximativ 300 de milioane de lei. În total, impactul asupra bugetului este evaluat la circa 3,7 miliarde de lei.
Conform legislației în vigoare, impozitele pe proprietate reprezintă venituri ale bugetelor locale. Totuși, primarii nu solicită doar menținerea acestei reguli, ci și păstrarea cotelor actuale din alte surse de finanțare, la care să se adauge eventual sume suplimentare de la bugetul de stat. În prezent, administrațiile locale beneficiază deja de transferuri consistente: 63% din impozitul pe venit ajunge la primării, 15% la consiliile județene, iar 23% este redistribuit prin fondul de echilibrare destinat localităților mai mici sau cu nevoi speciale. La acestea se adaugă sumele defalcate din TVA și alocările bugetare pentru educație, asistență socială și alte domenii esențiale.
Pentru a înțelege dimensiunea reală a mizei, în anul precedent primăriile au primit de la bugetul de stat aproximativ 70 de miliarde de lei, dintre care 40 de miliarde din impozitul pe venit și circa 19 miliarde din cote defalcate din TVA. Prin comparație, veniturile suplimentare obținute din majorarea impozitelor pe proprietate reprezintă o sumă de aproape 20 de ori mai mică decît totalul fondurilor care ajung anual la administrațiile locale.
Disputa actuală nu este doar una tehnică, ci și una politică, cu implicații directe asupra relației dintre guvernul central și administrațiile locale. Decizia finală va arăta dacă Executivul va opta pentru consolidarea bugetului de stat sau pentru menținerea autonomiei financiare locale, într-un context economic în care fiecare miliard de lei contează.
