DISTINCȚIE – Tanti Rafila (79 de ani) din satul Idicel-Pădure a fost declarată „Tezaur Uman Viu”: „Sunt o țărancă și așa o să mor!”

RECUNOAȘTERE. Hăt în dealurile de la poalele munților Gurghiului, în luminișurile pădurii care-nconjoară văile Cornii, Mare, Idicelului, acolo unde oamenii veniți de la câmpie și-au așezat vetrele, e-un fost cătun, azi ridicat la rang de sat, cu ceva mai bine de 200 de fumuri (case). Satului îi zice Idicel-Pădure și de acolo e tanti Rafila, adică Rafila Moldovan pe numele din cartea de identitate.

Are 79 de ani tanti Rafila și a făcut șapte clase, însă are un dar atât de special încât i-au determinat astăzi, 1 martie 2019, pe “domnii de la București” (din Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale) să îi acorde distincția onorifică „Tezaur Uman Viu”. Tanti Rafila e poet, colecționar de obiecte țărănești, meșter popular, rapsod, dar mai cu seamă e păstrătoare a rădăcinilor neamului românesc.

În urmă cu doi ani și ceva, în noiembrie 2016, când cei de la Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș i-au acordat titlul Meritul Cultural Etnografic pentru implicarea sa în salvarea și promovarea portului tradițional românesc, tanti Rafila a zis așa: “Nu m-am gândit niciodată că o femeie atât de modestă, de la țară, pentru pregătirea de șapte clase, să stau în fața dumneavoastră și să primesc această mare distincție… Pentru mine e o valoare foarte mare. Sunt o țărancă și așa o să mor!”.

Asta am vrut să vă anunț: că tanti Rafila din Idicel-Pădure e deja Tezaur Uman Viu, oficial. Neoficial era demult.

Cătălin VISCHI