Dunărea începe să crească. Centrala Paks din Ungaria revine treptat la capacitate maximă, iar România ia măsuri pentru Cernavodă
ENERGIE. Creșterea nivelului Dunării aduce vești mai bune pentru producția de energie nucleară din regiune. Centrala Paks din Ungaria, care fusese nevoită să-și reducă drastic producția din cauza secetei și a nivelului foarte scăzut al fluviului, a început să repornească unitățile. În România, autoritățile continuă însă măsurile de urgență pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor de la Cernavodă.
Centrala nucleară Paks, cu o putere instalată de aproximativ 2.000 MW și responsabilă pentru o parte importantă din producția de electricitate a Ungariei, a traversat o perioadă dificilă din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
La începutul lunii august, producția centralei fusese redusă la puțin peste 10% din capacitate, pentru a evita oprirea completă. Situația începe însă să se îmbunătățească odată cu creșterea nivelului apei.
Reactorul 3 a fost repornit sâmbătă seara, iar patru dintre cele opt turbine produceau deja energie electrică. Centrala ar putea reveni la capacitatea de aproximativ 2.000 MW până miercuri, mai devreme decât se estimase inițial.
Măsuri neobișnuite în Ungaria pentru menținerea centralei în funcțiune
Pentru a combate efectele secetei, autoritățile ungare au recurs inclusiv la intervenții asupra Dunării. A fost începută construirea unui prag pe fundul râului, destinat reglării nivelului apei.
Ca soluție temporară, două barje au fost scufundate în apropierea orașului Paks, pentru a contribui la ridicarea nivelului apei și la menținerea alimentării sistemelor centralei până la finalizarea lucrărilor.
Creșterea recentă a nivelului Dunării, împreună cu aceste intervenții, a redus riscul unei opriri complete a centralei.
Și România ia măsuri pentru a asigura cantitatea de apă necesară funcționării Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat continuarea lucrărilor de dragare a Dunării în zona Cernavodă, acestea urmând să fie realizate în regim de urgență.
O altă intervenție importantă presupune construirea unui epiu pe Dunărea Veche, structură care ar urma să dirijeze o parte din apă către Canalul Dunăre–Marea Neagră și, implicit, spre zona prizei de apă utilizate pentru sistemele de răcire ale centralei.
La lucrări vor contribui și specialiști ai Ministerului Apărării, inclusiv pentru măsurători topobatimetrice și geodezice, iar scafandrii militari vor putea interveni la operațiunile subacvatice.
Apă suplimentară din acumulările de pe Olt
Autoritățile au decis și suplimentarea debitului Dunării cu apă provenită din acumulările de pe râul Olt. Timp de cinci zile este prevăzut un debit suplimentar mediu de aproximativ 50 de metri cubi pe secundă.
Apa ar trebui să ajute atât la menținerea condițiilor necesare pentru Cernavodă, cât și la producerea suplimentară de energie hidroelectrică.
Canalul Dunăre–Marea Neagră va funcționa, de asemenea, ca rezervă operațională. Dacă situația o va impune, apa poate fi direcționată către priza centralei.
În zonă pot fi mobilizate și pompe de mare capacitate, pentru menținerea nivelului necesar funcționării sistemelor de răcire.
Situația Dunării, esențială pentru securitatea energetică
Episodul de secetă din această vară a arătat cât de important este debitul Dunării pentru producția de energie nucleară din regiune. Atât Paks, cât și Cernavodă depind de apa fluviului pentru răcirea instalațiilor.
Creșterea nivelului Dunării reprezintă astfel o veste favorabilă pentru sistemul energetic regional, însă autoritățile române continuă măsurile preventive pentru ca funcționarea centralei de la Cernavodă să poată fi susținută chiar și în condiții hidrologice dificile.
