Dunărea, la un minim istoric: seceta extremă și schimbările climatice împing fluviul spre o criză fără precedent

ROMÂNIA. Dunărea traversează una dintre cele mai grave perioade din ultimele decenii, după ce debitul fluviului la intrarea în România a coborât sub minimul istoric înregistrat în 1985. Specialiștii avertizează că fenomenul este cauzat în principal de seceta hidrologică accentuată și de efectele schimbărilor climatice, iar situația s-ar putea agrava în anii următori dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse semnificativ.

Potrivit climatologului Roxana Bojariu, diminuarea resurselor de apă din Europa Centrală și de Est, inclusiv din bazinul Dunării, este strâns legată de încălzirea globală. Valurile de căldură tot mai frecvente și perioadele prelungite de secetă reduc debitele râurilor, iar efectele sunt resimțite tot mai puternic în timpul verii.

Specialista subliniază că reducerea emisiilor provenite din arderea combustibililor fosili este esențială pentru limitarea creșterii temperaturii globale și pentru diminuarea intensității fenomenelor extreme, precum seceta, incendiile de vegetație sau valurile de căldură. Europa se încălzește într-un ritm de aproape două ori mai rapid decât media globală, ceea ce amplifică vulnerabilitatea continentului.

Teoriile conspirației, respinse de specialiști

În contextul nivelului extrem de scăzut al Dunării au apărut și numeroase teorii ale conspirației, potrivit cărora lipsa apei ar fi provocată de acumulări artificiale sau de lucrări de dragare pe Canalul Bîstroe din Ucraina.

Roxana Bojariu respinge categoric aceste afirmații, explicând că nu există dovezi științifice care să susțină astfel de scenarii. Cauza reală este seceta hidrologică severă instalată în bazinul superior și mijlociu al Dunării, alimentat în principal de precipitațiile și zăpezile din Alpi și din alte masive montane europene.

Debitul Dunării, sub pragul istoric

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimează un debit de aproximativ 1.350 metri cubi pe secundă la intrarea fluviului în România, sub recordul negativ din 1985, când au fost înregistrați 1.400 metri cubi pe secundă.

Comparativ cu media multianuală a lunii august, de aproximativ 3.900 metri cubi pe secundă, actualele valori evidențiază amploarea deficitului hidrologic. Chiar dacă sunt prognozate precipitații în următoarele zile în bazinul Dunării, specialiștii consideră că acestea nu vor fi suficiente pentru a elimina efectele secetei extreme.

Impact major asupra energiei și economiei

Scăderea dramatică a nivelului Dunării produce deja efecte importante asupra sistemului energetic național. Lipsa apei a determinat oprirea controlată a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, unde debitul insuficient nu mai permite răcirea optimă a reactorului.

În același timp, navigația pe fluviu este afectată, multe nave circulând cu încărcături reduse, iar transportul de mărfuri întâmpină dificultăți în mai multe sectoare ale Dunării.

Avertisment prevăzut încă din 2024

Situația actuală confirmă scenariile prezentate în Strategia Națională de Adaptare la Schimbările Climatice, adoptată în 2024. Documentul avertiza că temperaturile ridicate, reducerea precipitațiilor și diminuarea stratului de zăpadă vor conduce la scăderea debitelor râurilor în sezonul cald și vor afecta atât alimentarea cu apă, cât și producția de energie hidro și nucleară.

Modelele climatice analizate indică o reducere constantă a precipitațiilor în lunile de vară până la mijlocul secolului, în special în Dobrogea, Bărăgan și vestul României, regiuni deja vulnerabile la secetă.

Sunt necesare măsuri urgente

Strategia guvernamentală propune dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, modernizarea rețelelor electrice, investiții în producția descentralizată și creșterea eficienței energetice. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că multe dintre aceste măsuri sunt încă la nivel de planificare și nu beneficiază de un calendar clar de implementare.

În lipsa unor investiții rapide și a unor politici eficiente de adaptare la schimbările climatice, România riscă să se confrunte tot mai des cu perioade de secetă severă, niveluri record de scădere a Dunării și efecte majore asupra economiei, agriculturii și securității energetice.