După tine…a fost doar liniște
LOVE. Sunt oameni care intră în viața ta ca o briză — ușor, fără zgomot, fără să lase urme adânci. Și sunt alții… cei rari. Cei care vin ca o furtună. Cu lumină, cu haos, cu liniște amestecată în tunete. Ei nu cer voie, nu întreabă dacă e momentul potrivit — pur și simplu apar, și într-o clipă totul se schimbă.
Așa ai fost TU.
Ai apărut în mijlocul unui cer senin, dar gol, și ai adus cu tine tot ce lipsea: emoție, neliniște, căldură, viață. Ai fost ploaia care m-a curățat de praful trecutului și vântul care mi-a dărâmat zidurile pe care le crezusem sigure. Ai fost lumina care m-a făcut să văd cine sunt, dar și umbrele care mi-au arătat cât de adânc pot iubi.
Pentru o vreme, ai fost TOT. Fiecare dimineață avea gustul TĂU, fiecare noapte începea și se termina cu gândul la tine. Mă obișnuisem să respir prin prezența TA. Dar furtunile, oricât de frumoase ar fi, nu rămân. Se sting la fel de repede cum au venit, lăsând în urmă o tăcere pe care doar inima o mai înțelege.
Când ai plecat, a rămas în jur un calm straniu — liniștea de după furtună. O liniște care nu vindecă, ci doar amintește. Mă plimb uneori prin ea ca printr-un oraș gol, căutând ecoul pașilor tăi, al vocii tale, al tot ce am fost. Și uneori mi se pare că aud din nou ploaia aceea din ziua în care te-am cunoscut, dar e doar dorul care știe să sune la fel.
Se spune că după fiecare furtună vine soarele.
Dar eu mă întreb dacă soarele meu mai știe drumul înapoi.
Pentru că de atunci, cerul meu e mereu senin, dar nu mai are strălucire.
E pace, dar e o pace care nu încălzește.
Poate că ai venit doar ca să mă înveți că iubirea adevărată nu e despre a păstra, ci despre a simți. Poate că rolul tău a fost să-mi arăți cum se aprinde o lumină în suflet, chiar dacă ai fost și cea care a stins-o după aceea. Și poate, într-o zi, când norii vor dansa din nou peste sufletul meu, voi înțelege că furtunile nu pleacă niciodată de tot — doar se retrag pentru o vreme, ca să lase cerul să respire.
Până atunci, privesc spre orizont și mă întreb, în tăcere:
CÂND VA VENI SOARELE MEU ÎNAPOI ÎN VIAȚA MEA? SAU…VA MAI VENI VREODATĂ?
