ESA va solicita membrilor să contribuie cu aproximativ 1 miliard de euro pentru dezvoltarea unui nou satelit de recunoaștere militară
APĂRARE. Agenția Spațială Europeană (ESA) se pregătește pentru o schimbare majoră în politica sa de finanțare, solicitând în noiembrie contribuții de aproximativ 1 miliard de euro din partea statelor membre pentru realizarea unei rețele de sateliți de recunoaștere cu nivel militar. Conform declarațiilor directorului general Josef Aschbacher, acest proiect reprezintă un pas strategic pentru consolidarea securității și apărării în Europa.
Un program dedicat noilor utilizatori
Planul de finanțare vizează crearea unui sistem al UE menit să sprijine armatele și guvernele în contracararea amenințărilor la adresa securității naționale, precum și în gestionarea dezastrelor naturale. Sateliții, care vor transmite imagini optice de înaltă rezoluție către Pământ la intervale mai mici de 30 de minute, vor oferi o suprafață de evaluare rapidă și precisă în situații critice.
„Din punct de vedere strategic, acest sistem este foarte important, deoarece se adresează unui nou grup de utilizatori, și anume celor din domeniul securității și apărării,” a explicat Aschbacher, în discursul de la conferința anuală a Institutului European de Politică Spațială de la Viena.
De la programe civile la directive de apărare
Sistemele existente, precum Galileo și Copernicus, sunt utilizate în principal pentru scopuri civile, monitorizarea schimbărilor climatice și geopozitionare. Noul program, însă, se adresează în mod explicit aplicațiilor militare și de securitate, fiind inclus în planul de buget total de 22 de miliarde de euro solicitat de ESA pentru următorii trei ani.
„Nu este nevoie de o modificare a convenției noastre privind scopurile pașnice ale spațiului. Discuțiile anterioare au confirmat că termenul de ‘apărare’ și ‘securitate’ pot fi interpretate ca fiind în concordanță cu activitățile noastre. La urma urmei, țările europene au decis deja că acest proiect este în beneficiul securității regionale,” a explicat Aschbacher, confirmând acceptul membrilor de a include aceste activități în buget.
Reacția Uniunii Europene și perspectivele bugetare
Noul sistem va fi denumit „serviciul guvernamental de observare a Pământului” (EOGS) de către Comisia Europeană, în timp ce ESA îl numește „Reziliența europeană din spațiu”. În paralel, UE analizează modul de alocare a fondurilor spațiale pentru perioada 2028-2034, o sumă ce urmează să fie definită pentru a sprijini dezvoltarea și extinderea acestor sisteme esențiale pentru securitate.
Schimbare de paradigme pentru spațiul european
Această decizie marchează o schimbare semnificativă în parcursul ESA, o organizație creată în anii ’70 pentru activități pașnice. În contextul geopolitic actual, agenția acceptă treptat rolul de actor în domeniul apărării și securității, integrând aceste activități în politica sa de mobilizare a resurselor.
Astfel, Europa își reafirmă intenția de a dezvolta un sistem spațial robust, capabil să contracareze provocările threatenței moderne, consolidând poziția sa în domeniul apărării și securității naționale. Decizia de a investi în aceste tehnologii avansate arată viteza cu care spațiul devine tot mai mult un teren al conflictelor strategice, dar și al inovației pentru un viitor mai sigur.
