Europa își regândește apărarea: Merz și Macron susțin un pilon european mai puternic în NATO
APĂRARE. Europa își reevaluează arhitectura de securitate pe fondul tensiunilor tot mai vizibile din relația transatlantică și al presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump, inclusiv în privința Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub tutela Danemarcei. Mesajele transmise la Conferința de securitate de la München au indicat clar intenția liderilor europeni de a consolida un pilon de apărare propriu, mai puțin dependent de Statele Unite.
Președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a vorbit despre depășirea unor „linii peste care nu se mai poate trece înapoi”, subliniind schimbarea de paradigmă în gândirea strategică europeană. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a alimentat îndoieli privind angajamentul SUA față de securitatea Europei prin NATO.
Un „pilon european” al apărării
Cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer și-au exprimat sprijinul pentru un pilon european mai solid în cadrul NATO. Ideea centrală este ca Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională a continentului, în timp ce Washingtonul ar menține umbrela nucleară și angajamentele strategice majore.
Merz a declarat că întărirea apărării europene este necesară indiferent de evoluția relației cu SUA, iar Macron a pledat pentru transformarea Europei într-o veritabilă putere geopolitică.
Discuții privind descurajarea nucleară
Un element nou și sensibil îl reprezintă discuțiile dintre Berlin și Paris privind o posibilă descurajare nucleară europeană. Franța este singura țară din Uniunea Europeană care deține o forță nucleară independentă, în timp ce capacitățile nucleare ale Marii Britanii sunt strâns legate de cooperarea cu SUA.
În paralel, statele membre NATO au convenit creșterea bugetelor de apărare la 3,5% din PIB, cu încă 1,5% alocat investițiilor în securitate. Potrivit Ursulei von der Leyen, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina.
Mai multe țări europene au inițiat consorții pentru dezvoltarea de armament avansat, inclusiv proiectul „European Long-range Strike Approach”, care vizează rachete cu rază lungă de acțiune. Totuși, unele programe, precum proiectul franco-germano-spaniol de avion de vânătoare FCAS, întâmpină dificultăți legate de distribuirea responsabilităților industriale.
Context geopolitic tensionat
Prezent la München, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a atras atenția asupra ritmului accelerat al dezvoltării armelor moderne și asupra intensității atacurilor rusești, subliniind că amenințarea la adresa securității europene rămâne majoră.
În acest context, liderii europeni încearcă să reconstruiască încrederea transatlantică, dar și să își consolideze autonomia strategică. Mesajul transmis la München este clar: Europa își dorește o relație solidă cu Statele Unite, însă vrea, în același timp, să fie capabilă să își garanteze singură securitatea într-o lume marcată de rivalitatea marilor puteri.
