Evoluția permiselor de muncă pentru străinii non-UE în România: oportunități și provocări

EMIGRAȚIE. Numărul de permise de muncă acceptate anual de autoritățile române pentru străini non-UE a rămas constant în ultimii ani, în ciuda unor schimbări notabile în cererea de forță de muncă. Dacă în trecut, expații din Asia și Africa ocupau majoritar posturi de muncitori necalificați, acum aceștia sunt din ce în ce mai frecvent angajați în domenii care necesită pregătire și calificare superioară. Vasile Andriescu, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, subliniază exemplul sudorilor de adâncime aduși din Vietnam, care pot câștiga salarii de până la 10.000 de lei.

Contingentul de lucrători non-UE în 2024
Pentru anul 2024, Guvernul României a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători nou admiși pe piața forței de muncă, același ca în 2023, și considerabil mai mare față de cifra de 5.500 de lucrători din 2017. Această decizie reflectă o tendință de adaptare a pieței muncii la nevoile economiei românești, dar și o majorare a cererii de muncitori calificați.

Andriescu consideră că numărul avizelor disponibile pentru 2024 va fi consumat rapid, în timp ce reprezentanții companiilor de recrutare susțin că cererea este de trei ori mai mare, dar restricțiile impuse de autoritățile române îngreunează acest proces.

Provocările integrării forței de muncă non-UE
Situația de la „firul ierbii” arată că, în ciuda dorinței de a integra lucrători străini, companiile se confruntă cu dificultăți. Anumiți muncitori non-UE întâmpină probleme de adaptare din cauza diferențelor culturale și a barierelor lingvistice. De asemenea, unele persoane folosesc România ca pe o țară de tranzit, plecând ulterior către opțiuni mai favorabile în Vest.

În decembrie 2023, Ministerul Muncii a raportat că Ministerul Afacerilor Externe a eliberat 42.822 de vize pentru angajare și a respins 11.388 de cereri, iar 3.355 de vize au fost anulate, ceea ce sugerează o fluctuare în cererea de muncă.

Rafinarea procesului de recrutare
În ultimii ani, se observă o „rafinare” a procesului de recrutare. Conform lui Andriescu, companiile angajează străini în principal atunci când nu găsesc candidați pe piața locală. În prezent, aproximativ 80% dintre lucrătorii aduși din Asia sau Africa își mențin locul de muncă datorită unui proces riguros de selecție, care poate dura chiar și un an.

Oportunități în domeniul agricol
Pe lângă dificultățile întâmpinate, au început să apară cereri noi pentru lucrători, inclusiv în domeniul agricol. Exemplele includ aducerea de tractoriști din Sri Lanka, demonstrând astfel deschiderea pieței către noi categorii de specializări. Concurența dintre forța de muncă locală și cea din Asia/Africa se va desfășura pe criterii de costuri și stabilitate.

Evoluția permiselor de muncă pentru străinii non-UE în România arată o piață dinamică, adaptată la nevoile economiei globale. Există provocări legate de integrarea acestora și de eficiența procesului de recrutare, dar și oportunități de dezvoltare în domenii specializate care pot contribui la creșterea economică. Pe măsură ce România continuă să atragă forță de muncă din afara Uniunii Europene, este esențial ca autoritățile și companiile să colaboreze pentru a asigura un mediu favorabil atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori.