Fake news despre scăderea Dunării. De ce imaginile de pe rețelele sociale pot fi înșelătoare
CRIZĂ ENERGETICĂ. Scăderea debitului Dunării a devenit în ultimele zile subiectul unor informații false sau interpretări eronate distribuite pe rețelele sociale. Administrația Națională „Apele Române” explică faptul că imaginile filmate în anumite zone ale fluviului nu pot fi folosite pentru a evalua situația hidrologică pe întregul curs al Dunării.
Mai mulți utilizatori au publicat fotografii și videoclipuri din zona Cazanelor Dunării sau a lacului de acumulare de la Porțile de Fier, susținând că nivelul aparent normal al apei ar demonstra că avertismentele privind seceta sunt exagerate. Specialiștii spun însă că această concluzie este greșită.
Purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române”,âne”, Ana-Maria Agiu, a explicat că lacul de acumulare de la Porțile de Fier face parte dintr-o amenajare hidroenergetică ce funcționează după reguli speciale, stabilite prin convenția dintre România și Serbia. Hidrocentrala are rol energetic, nu de acumulare ori reglare a debitelor, astfel că principiul de funcționare este simplu: ceea ce intră în Porțile de Fier trebuie să iasă mai departe pe Dunăre.
De asemenea, filmările de pe camere video din Budapesta surprind doar o mică porțiune a fluviului și nu pot indica situația din întregul bazin hidrografic. Datele oficiale arată că nivelul redus al apei afectează și alte state riverane. În Bulgaria, unele stații hidrometrice au înregistrat scăderi de până la un metru, iar navele au întâmpinat probleme din cauza adâncimii insuficiente. În Serbia, producția hidroenergetică a fost redusă.
O altă informație falsă a pornit de la imagini realizate pe lacul de acumulare Movileni, de pe râul Siret. Experții subliniază că nivelul apei dintr-un lac de acumulare aflat pe alt râu nu poate fi comparat cu debitul Dunării, cele două sisteme funcționând diferit.
În zona Cernavodă, autoritățile au intervenit pentru a asigura nivelul de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare. Stânca Pârjoaia, aflată pe fundul Dunării și care devia o parte importantă a debitului, a fost detonată pentru a permite direcționarea unei cantități mai mari de apă către brațul Dunărea Veche.
Potrivit Apelor Române, înainte de intervenție aproximativ 1.200 de metri cubi pe secundă ajungeau pe un braț al Dunării, în timp ce spre Dunărea Veche, în zona Cernavodă, ajungeau doar circa 200 de metri cubi pe secundă. După eliminarea obstacolului, încă aproximativ 100 de metri cubi pe secundă pot fi direcționați către sectorul important pentru alimentarea cu apă a centralei.
Urmează aproximativ două săptămâni dificile, pe fondul deficitului sever de precipitații din întregul bazin al Dunării. Specialiștii arată că ploile torențiale căzute local în ultimele luni nu au reușit să alimenteze suficient râurile și afluenții, apa scurgându-se rapid de pe sol.
