Fenomenele meteo extreme devastatoare: fermierii cer reactivarea Sistemului Național Antigrindină pentru a salva cultura și economia rurală

AGRICULTURĂ. Ultimele săptămâni aduc o veste alarmantă pentru agricultura din România. Fenomenul meteo extrem, în special căderile masive de grindină de mari dimensiuni, au provocat daune în proporții grotești, afectând peste 120.000 de hectare de terenuri cultivate și generând pierderi estimate la 153 de milioane de euro. Impactul nu se limitează doar la culturile distruse, ci implică și costuri majore pentru replantări, pierderea contractelor comerciale, penalizări și daune asupra infrastructurii.

Grindina, un inamic greu de controlat

Grindina devastează de ani buni sectorul agricol, dar în ultimele săptămâni a atins cote fără precedent. În doar trei săptămâni, fermele de legume, livezi, culturi de câmp și plantații de viță de vie au fost sever afectate. Consecințele merg mai departe, afectând și economia locală și națională, cu pierderi substanțiale de venitur și o situație critică pentru fermierii care depind de recoltă pentru supraviețuire.

Cererea fermierilor: reluarea Sistemului Național Antigrindină

În aceste condiții, fermierii români, prin asociațiile de profil, solicită cu insistență reactivarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, sistem ce a fost suspendat în 2024 de către Ministerul Agriculturii. Decizia de oprire a fost luată pe fondul nemulțumirilor cauzate de unele opinii negative legate de efectele sistemului, precum suspiciuni de agravare a secetei sau perturbări ale ciclului natural al precipitațiilor.

„De câteva luni bune trimitem scrisori. Poziția din cadrul Parlamentului, respectiv Comisia de Agricultură din Senat, a precizat clar că ar trebui repornit sistemul, pentru a proteja culturile. La nivelul ministerului nu avem un răspuns concret și nici buget pentru cele circa 110 puncte de lansare,” a explicat Bogdan Chiripuci, reprezentant al Clubului Fermierilor Români.

Situația actuală și riscurile imminente

Până în prezent, autoritățile nu au luat măsuri concrete pentru reluarea activității sistemului. Conform declarațiilor oficialilor, sistemul a fost oprite pentru a evita percepția că ar putea influența ciclul natural al precipitațiilor, însă situația critică în agricultură și pagubele în continuă creștere amplifică presiunea asupra decidenților.

În același timp, Administrația Națională de Meteorologie emite avertizări de instabilitate atmosferică severă, cu risc de căderi masive de grindină începând cu 23 mai, afectând regiuni extinse precum Banat, Crișana, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova. Daunele recente au fost resimțite nu doar de fermieri, ci și de locuințe și infrastructură urbană, în zonele afectate.

De ce este esențial sistemul antigrindină?

Fermierii susțin că sistemul are o capacitate de protecție de până la 2,4 milioane de hectare de teren, cu un cost rezonabil, între 11 și 19 euro pe hectar, mult mai mic decât pierderile generate de grindină. Extinderea acestei tehnologii în zonele cu risc mare și crearea unui mecanism de compensare rapidă pentru agricultori sunt solicitări fierbinți ale sectorului.

„Până acum, sprijinul și încrederea fermierilor în acest sistem au fost mari. În ultimele săptămâni, ne-am dat seama cât de important este să reluăm activitatea pentru a preveni pagubele devastatoare. Este vorba de sănătatea culturilor, dar și de viitorul economic al fermelor,” a completat Bogdan Chiripuci.

Pe lângă pierderile directe, fermierii se află în situații dificile și din cauza obligațiilor contractuale cu lanțurile de retail sau sectorul HoReCa.