Festivalul Haferland (Țara Ovăzului)
EVENIMENT. Cea mai mare sărbătoare dedicată culturii și tradițiilor săsești din Transilvania a avut loc între 3 și 6 august în zece localități din regiunea istorică cunoscută sub numele de Haferland (Țara Ovăzului), situată între Brașov și Sighișoara: Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri. Evenimentul a fost organizat sub înaltul patronaj al Altețelor Sale Serenissime Prințul și Prințesa Alexander von und zu Liechtenstein, membri ai casei princiare de Liechtenstein. Peste 5.000 de participanți și spectatori din zece naționalități diferite, cu vârste cuprinse între 5 luni și 101 ani, s-au bucurat de sărbătoare, conform News.ro.
Pe parcursul festivalului, publicul a putut admira dansuri tradiționale săsești și ceangăiești timp de 200 de minute, iar fanfarele au răscolit inimile audienței cu muzică tradițională timp de nu mai puțin de 300 de minute. În serile muzicale organizate în bisericile fortificate, spectatorii au avut parte de peste 200 de minute de concerte de canto, muzică clasică și jazz, interpretate la instrumente precum orga, vioara și pianul.
Săptămâna Haferland 2023 s-a încheiat duminică seara după patru zile de festivități comunitare, care au adus împreună sași păstrători ai tradițiilor și originilor lor, români, maghiari, ceangăi și romi care au rămas în aceste locuri de-a lungul decadelor. Ediția a XI-a a festivalului a adunat în public nu mai puțin de zece naționalități diferite, inclusiv britanici, elvețieni, americani, israelieni și brazilieni, reflectând astfel o diversitate culturală și etnică notabilă.
Această diversitate s-a manifestat și în ceea ce privește vârstele participanților și a spectatorilor, care au acoperit un interval între aproape 5 luni – în cazul lui Ian Martin, nepotul unui săsesc care trăiește în Haferland – și doamna Sofia Folberth, în vârstă de 101 ani, considerată „memoria vie” a istoriei recente a satelor săsești.
Durabilitatea regiunii Haferland a fost un subiect central al discuțiilor din cadrul evenimentului din acest an, învățându-se din toate aspectele sale: protejarea mediului și conservarea diversității florei locale, menținerea tradițiilor și culturii minorităților, sprijinirea generațiilor viitoare care vor continua să păstreze specificul locului. În centrul atenției se află, pe de o parte, continuitatea comunității săsești din Haferland, cu o prezență de opt secole în această zonă, iar pe de altă parte, revitalizarea și conectarea zonei cu viitorul.
„Aceasta înseamnă sustenabilitate în Haferland: o comunitate vie, activă, multiculturală, care păstrează legături cu tradiția și investește în același timp în viitor. Sper ca Haferlandul să fie în continuare casa noastră – pentru săși, români și maghiari deopotrivă – și să vă primim în fiecare an cu bucurie ca oaspeți. În satele Haferlandului, încă mai trăiesc familii ale căror strămoși sunt înscriși pe zidurile acestor biserici magnifice. Misiunea noastră, celor care venim aici în fiecare an pentru Săptămâna Haferland, este să ne asigurăm că vom păstra aceste legături profunde care țin comunitatea împreună și care ne leagă și de trecut. Este extrem de important să ne asigurăm că aceste comunități își vor păstra tradițiile pentru a avea un viitor sustenabil, precum și o economie în continuă dezvoltare”, a declarat Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt, unul dintre co-organizatorii festivalului.
„Transilvania este o surpriză pentru noi. Nu cred că mai există în Europa peisaje și un mediu natural sălbatic ca aici. Trebuie să evităm greșelile pe care le-am făcut în Vestul Europei în ceea ce privește protejarea mediului. Sperăm să ne întoarcem aici”, a declarat Prințul Alexander von und zu Liechtenstein, care a participat la eveniment în ultima zi a festivalului, alături de soția sa.
„Este minunat să venim într-un loc în care există speranță. Venim dintr-o țară care a fost una dintre cele mai sărace din Europa și care astăzi este una dintre cele mai bogate, cu o economie foarte puternică. Totul este posibil; ne-ați dat și nouă speranță”, a adăugat Prințesa Astrid von und zu Liechtenstein.
Prințul Alexander și soția sa fac parte din una dintre cele mai vechi case princiare din Europa, cu rădăcini ce se întind până în secolul al XII-lea. Alexander este fiul Prințului Philipp de Liechtenstein, fratele actualului șef al statului, Prințul Suveran Hans-Adam al II-lea, și nepotul acestuia din urmă. El este căsătorit cu Prințesa Astrid din 2003.
Pe lângă fiica lor, Prințesa Theodora, Prințul Alexander și soția sa sunt implicați de multă vreme în proiecte de regenerare culturală și conservare a mediului, inclusiv în România, țară pe care au mai vizitat-o în trecut.
„România și Germania pot progresa doar prin colaborarea la nivel internațional”, a declarat E.S. Dr. Peer Gebauer, ambasadorul Germaniei în România, în cadrul Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-Germană (FCBRG) care a avut loc la Criț în ultima zi a festivalului. FCBRG este o organizație non-profit fondată ca platformă de schimburi culturale, sociale, economice și științifice între cele două țări. Reuniunea Forumului în timpul Săptămânii Haferland a fost prezidată de E.S. Dr. Peer Gebauer, vicepreședinte al FCBRG, și a inclus participanți precum Altețele Sale Serenissime Prințul și Prințesa Alexander von und zu Liechtenstein, membri ai corpului diplomatic, și personalități din viața culturală și politică din cele două țări.
Un subiect major de discuție a fost necesitatea dezvoltării sustenabile a regiunii Haferland. Propunerile au inclus înființarea unor forumuri de cooperare cu Regatul Unit și alte state non-UE, implicarea comunităților non-săsești în revitalizarea vieții săsești în Transilvania, și exploatarea legăturii cu Europa germanofonă pe care o reprezintă comunitatea săsească din România și Germania.
Pe parcursul celor patru zile de festival, cei aproximativ 5.000 de spectatori au avut ocazia să se bucure de peste 200 de minute de dansuri tradiționale săsești și ceangăiești. Fanfarele au încântat publicul timp de 300 de minute cu muzică tradițională.
Serile muzicale în bisericile fortificate au adus peste 200 de minute de concerte de canto, jazz și muzică clasică, interpretate la instrumente precum orga, vioara și pianul. Aproximativ 100 de artiști din ansambluri diferite din România și Germania, cu vârste între 15 și 70 de ani, au fost incluși în programul festivalului.
În plus față de spectacole, festivalul a inclus și nouă ateliere interactive, deschise tuturor participanților, atât adulți, cât și copii, pentru a învăța și experimenta abilități noi, meșteșuguri tradiționale și tehnici artistice specifice Haferlandului.
Evenimentul a inclus o paradă impresionantă de costume și dezbateri interesante, ce au adus în prim-plan subiecte relevante legate de cultura și tradițiile săsești și ceangăiești.
De asemenea, participanții au avut oportunitatea de a se conecta cu aspecte mai profunde ale culturii și istoriei prin seri de lectură, proiecții de film și expoziții care au prezentat bogăția moștenirii culturale săsești.
Gurmanzii au putut degusta numeroase preparate locale, precum lichiu, cozonac împletit, gogoși și Lia-Schnitte, o prăjitură tradițională cu miere. Siropurile de soc și mure, pregătite de localnici, au fost la mare căutare, la fel ca și dulcețurile de rubarbă, fructe de soc și măceșe cu nucă, și pâinea specifică zonei.
Ediția din 2023 a fost o experiență memorabilă pentru toți participanții, celebrând diversitatea și bogăția culturală a regiunii Haferland. Reînnoirea Bisericii Evanghelice Fortificate din Rupea a fost unul dintre evenimentele centrale ale săptămânii. În cea de-a doua zi a festivalului, biserica a fost reinaugurată după o renovare de trei ani, realizată în cadrul unui proiect cu finanțare europeană în valoare de peste două milioane de lei. După redeschiderea bisericii, aceasta va fi inclusă din nou în circuitul turistic al zonei.
Biserica din Rupea, construită în secolul al XIV-lea, a fost un centru spiritual major al comunității săsești din Transilvania. Întregul ansamblu al cetății Rupea, ridicat între secolele XIV și XVII, a fost restaurat sau reconstruit unde era necesar, inclusiv zidurile, curtea interioară și turnurile (Turnul Porții, Turnul Slăninii, Turnul Slujitorilor, Turnul Cercetașilor, Turnul Pulberăriei). Evenimentul a fost onorat de prezența Episcopului Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustană din România, Reinhart Guib, a consulului Republicii Federale Germania la Sibiu, Kerstin Ursula Jahnn, a președintelui Fundației M&V Schmidt, Michael Schmidt, a primarului orașului Rupea, Alexandru Opriș, a președintelui ICR, Liviu Jicman, și a altor oficialități.
