Gheorghe Piperea atacă proiectul AEP privind partidele: „Poate deveni o armă politică înainte de alegerile din 2028”
POLITICĂ. Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea critică proiectul de modificare a Legii partidelor politice, inițiat de Autoritatea Electorală Permanentă, susținând că noile prevederi ar putea acorda instituției atribuții excesive asupra formațiunilor politice. În opinia sa, mecanismul propus poate deveni o „armă politică”, cu efecte inclusiv asupra alegerilor programate în anul 2028.
Proiectul urmărește reformarea legislației care reglementează înființarea, organizarea, funcționarea, finanțarea și încetarea activității partidelor politice. AEP prezintă demersul drept unul de modernizare a cadrului legislativ, de digitalizare a procedurilor și de aliniere la standarde europene în materia transparenței, finanțării și funcționării interne a partidelor.
Gheorghe Piperea consideră însă că reforma depășește zona unei simple actualizări legislative. Potrivit europarlamentarului AUR, proiectul ar muta o parte importantă a controlului asupra partidelor din zona instanțelor către Autoritatea Electorală Permanentă, inclusiv în ceea ce privește înregistrarea, radierea sau dizolvarea acestora.
Una dintre criticile principale vizează procedura de dizolvare a partidelor. În prezent, o astfel de măsură este legată de intervenția instanței, în condiții stricte și în baza unei proceduri judiciare. Piperea susține că acordarea unor atribuții administrative mai largi AEP ar diminua rolul instanțelor în etapa inițială și ar putea permite luarea unor decizii cu consecințe politice majore înainte ca un judecător să se pronunțe definitiv.
Europarlamentarul afirmă că, în forma discutată, AEP ar putea ajunge să administreze digital întregul „ciclu de viață” al unui partid: de la înființare și evidența membrilor, la organizarea internă, finanțare, verificarea documentelor și, în anumite situații, radiere. El apreciază că o asemenea centralizare a controlului administrativ poate deveni excesivă, mai ales în cazul partidelor mici sau al formațiunilor care nu dispun de resurse administrative și financiare importante.
Piperea critică și posibila modificare a condițiilor de înființare a unui partid. Potrivit acestuia, numărul minim al membrilor fondatori ar putea crește de la trei la o sută, fiind introduse totodată cerințe privind reprezentarea femeilor și a bărbaților în structurile formațiunilor politice. În opinia sa, astfel de condiții pot face mai dificilă apariția unor partide noi și pot limita pluralismul politic.
De asemenea, proiectul ar include reguli mai stricte privind disciplina financiară, drepturile membrilor, transparența procedurilor interne și raportările realizate de partide. Gheorghe Piperea susține că obligația de adaptare rapidă la noile reguli ar putea pune presiune asupra tuturor formațiunilor, mai ales dacă termenul de conformare va fi de numai șase luni.
În cazul în care un partid nu și-ar actualiza actele constitutive, regulamentele interne, documentele financiare și structurile de conducere, europarlamentarul AUR avertizează că ar putea apărea sancțiuni serioase. Cea mai mare temere exprimată de acesta este că o eventuală măsură de dizolvare sau radiere dispusă de AEP ar putea afecta participarea unei formațiuni la alegeri, chiar dacă decizia ar fi contestată ulterior în instanță.
Piperea invocă în mod special alegerile din 2028 și susține că o procedură administrativă declanșată într-un moment politic sensibil ar putea împiedica temporar activitatea sau participarea electorală a unei formațiuni. El consideră că posibilitatea contestării la Curtea de Apel București nu elimină riscul, dacă efectele unei decizii administrative se produc înainte ca instanța să se pronunțe.
AEP susține, pe de altă parte, că reforma are ca obiectiv actualizarea unei legislații vechi, creșterea transparenței și eficientizarea procedurilor care țin de activitatea partidelor politice. Dezbaterea privind proiectul va trebui însă să clarifice foarte precis limitele atribuțiilor AEP, rolul instanțelor și garanțiile necesare pentru ca regulile administrative să nu poată fi transformate într-un instrument de presiune politică.
