Guvernul adoptă rectificarea bugetară pentru 2025: fonduri suplimentare pentru unele ministere și reduceri pentru altele
BUGET. Guvernul României a aprobat, miercuri, în cadrul unei ședințe extraordinare, proiectul de rectificare bugetară pentru anul 2025. Această decizie vine într-un context economic dificil și are drept scop ajustarea cheltuielilor, astfel încât să se mențină un echilibru între necesitățile sociale, investițiile strategice și obligațiile internaționale ale țării.
Alocări crescut pentru domenii prioritare și reducere pentru zonele cu întârzieri
Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, rectificarea bugetară recent adoptată are ca scop readucerea bugetului într-o zonă de proiecție realistă și transmiterea unui mesaj de seriozitate și disciplina financiară. Astfel, anumite ministere precum Ministerul Muncii, Ministerul Educației, Energiei, Agriculturii și altele au primit sume suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor sociale, investițiilor și proiectelor europene.
De exemplu, Ministerul Muncii a beneficiat de o suplimentare de peste 5,5 miliarde lei, iar Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a primit peste 2,4 miliarde lei pentru continuarea investițiilor, în special din fonduri europene. În același timp, alte ministere precum Sănătatea, Investițiile și Proiectele Europene, și Transporturile au avut sume diminuate, pentru a ajusta bugetul la realitatea implementării proiectelor sau economiilor identificate.
Obiectivul principal: asigurarea funcționării și respectarea angajamentelor internaționale
„Negocierea acestor alocări a fost o provocare tehnică și politică, dar am reușit să obținem o variantă rezonabilă, care să asigure cheltuielile esențiale pentru finalizarea proiectelor și a programelor sociale”, a declarat nazare. El a menționat că suma totală a deficitului a crescut la 8,4% din PIB, echivalent cu 159 miliarde de lei, fiind gestionabilă în condițiile actuale.
Un aspect important al rectificării bugetare îl reprezintă alocarea a peste 20 miliarde lei pentru acoperirea unor cheltuieli obligatorii, precum dobânzi și plăți internaționale, precum și pentru menținerea investițiilor, mai ales în cadrul PNRR, unde fondurile au fost epuizate în prima parte a anului.
Priorități pentru finalul anului și perspectives pe termen scurt
Conform lui Nazare, planul este ca, până în finalul anului, să se finalizeze lucrările la proiecte precum centura ocolitoare a Bucureștiului, digitalizarea administrației și reforma sistemului de sănătate. În plus, discuțiile pentru construcția unui nou buget, pe alte coordonate și cu o viziune mai realistă, sunt deja în curs și urmează să fie finalizate în noiembrie.
„Nu vom mai avea o creștere artificială a deficitului, ci vom construi un buget bazat pe realitatea economică, pentru a evita situațiile dificile de anul trecut și pentru a asigura sustenabilitatea fiscală”, a explicat ministrul Nazare.
Impact asupra economiei și implicarea în fondurile europene
Rectificarea bugetară, chiar dacă adaugă un deficit mai mare, are menirea de a păstra credibilitatea României pe piețele internaționale și de a menține ritmul investițiilor majore, în special cele din Programul Național de Redresare și Reziliență. În același timp, ajustările bugetare vizează reducerea cheltuielilor neesențiale și optimizarea resurselor pentru investiții și programe sociale esențiale.
Guvernul și-a reafirmat angajamentul de a continua reformele fiscale și structurale, cu scopul de a asigura o creștere economică sustenabilă și o cât mai bună gestionare a resurselor publice. În acest mod, se speră reducerea vulnerabilităților macroeconomice și creșterea încrederii în economia națională.
