Guvernul analizează acordul cu Republica Moldova și proiecte majore de infrastructură și reglementare
POLITICĂ EXTERNĂ. Guvernul României urmează să discute și să aprobe, în ședința de joi, o serie de proiecte legislative și memorandumuri care vizează cooperarea regională, infrastructura de transport, reglementarea unor domenii economice și administrarea patrimoniului public.
Unul dintre punctele importante de pe agenda executivului este proiectul de lege pentru ratificarea acordului dintre România și Republica Moldova privind controlul coordonat al frontierei în punctul feroviar de trecere a frontierei Fălciu–Cantemir. Acordul a fost semnat la București la 1 octombrie 2025 și stabilește cadrul juridic pentru implementarea unui sistem de control coordonat pe teritoriul României, în ambele sensuri de circulație.
Potrivit proiectului, polițiștii de frontieră din cele două state vor efectua controale succesive atât pentru intrarea în România, cât și pentru ieșirea din țară, direct în gara Fălciu. Acest mecanism reprezintă un element de noutate, deoarece controlul se va realiza în ambele direcții într-un singur punct de control, fără interconectarea bazelor de date ale autorităților celor două state.
Pe agenda ședinței figurează și aprobarea unui proiect de lege privind contractul de finanțare pentru autostrada Autostrada A1, realizat în cooperare cu Banca Europeană de Investiții. Contractul, semnat la București în 15 ianuarie 2026 și la Luxemburg pe 19 ianuarie 2026, prevede acordarea unui împrumut care poate acoperi până la 50% din costul total al proiectului.
Împrumutul va putea fi accesat în maximum zece tranșe, fiecare având o valoare minimă de 50 de milioane de euro. Finalizarea proiectului este estimată pentru anul 2028, iar perioada de disponibilizare a împrumutului este de 36 de luni de la semnarea contractului.
Executivul va analiza și o ordonanță de urgență pentru modificarea Ordonanța de urgență nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Printre măsurile propuse se numără unificarea procedurii de autoexcludere pentru jocurile de noroc online și cele din locații fizice, precum și introducerea unei perioade tampon de 18 luni în care persoana autoexclusă nu își poate retrage decizia.
Proiectul introduce și posibilitatea stabilirii unor perioade clare de autoexcludere – de șase luni, 12 luni sau pe termen nedeterminat – precum și diferențierea între autoexcluderea generală și restricționarea accesului doar la anumite servicii sau operatori. În plus, organizatorii de jocuri de noroc și autoritățile vor avea obligația de a informa activ jucătorii despre serviciile de consiliere și tratament disponibile.
Un alt proiect de ordonanță de urgență vizează administrarea și transferul unor bunuri din domeniul public al statului către Agenția Națională pentru Sport. Măsura are scopul de a clarifica regimul juridic și administrativ al taberelor școlare și centrelor de agrement, facilitând investițiile și accesarea fondurilor europene.
Patrimoniul vizat include aproximativ 1.034 de imobile la nivel național care, în prezent, nu au un administrator clar, situație care poate genera blocaje administrative și dificultăți în gestionarea acestor bunuri.
Pe agenda ședinței se află și un proiect de act normativ privind extinderea analizei investițiilor în domenii strategice, astfel încât anumite active sensibile să fie examinate din perspectiva impactului asupra securității naționale și a intereselor esențiale ale statului.
Totodată, Guvernul va analiza un proiect de hotărâre pentru modificarea cadrului privind ariile naturale protejate din România, prin includerea a 27 de noi situri în rețeaua ecologică europeană Natura 2000.
În cadrul ședinței vor fi discutate și două memorandumuri importante. Unul vizează participarea României la proiecte transfrontaliere și multinaționale în domeniul tehnologiilor avansate de semiconductori, iar celălalt privește semnarea unui acord de securitate informațională în cadrul programului de dezvoltare a corvetelor maritime multifuncționale, proiect în care este implicat Ministerul Apărării Naționale.
Prin aceste proiecte, Executivul urmărește atât consolidarea cooperării regionale și europene, cât și modernizarea infrastructurii, îmbunătățirea cadrului legislativ și valorificarea mai eficientă a patrimoniului public.
