Guvernul Ungariei vrea modificarea Constituției pentru revocarea președintelui Tamás Sulyok
POLITICĂ EXTERNĂ. Scena politică din Ungaria traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, după ce premierul Péter Magyar a anunțat intenția Guvernului de a modifica Constituția pentru a permite revocarea președintelui Tamás Sulyok înainte de expirarea mandatului.
Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Sándor din Budapesta, sediul președinției ungare, după o întâlnire între premier, ministrul Justiției și șeful statului. Potrivit lui Péter Magyar, discuțiile au vizat rolul și responsabilitatea instituției prezidențiale în noul context politic rezultat după alegerile parlamentare.
Premierul a declarat că alegătorii au votat pentru o schimbare profundă a sistemului politic și că această transformare presupune și înlocuirea unor oficiali considerați apropiați de vechea administrație. El a precizat că i-a solicitat președintelui să își prezinte demisia, însă Tamás Sulyok a refuzat.
Actuala Constituție a Ungariei permite revocarea președintelui doar în situații excepționale, precum încălcarea Constituției, încălcarea intenționată a legii în exercitarea funcției sau comiterea unei infracțiuni. Mandatul lui Tamás Sulyok expiră în mod normal în martie 2029.
Președintele a transmis că intenționează să își continue mandatul și că orice decizie privind situația actuală trebuie luată în conformitate cu prevederile constituționale. Totodată, acesta a anunțat că așteaptă și opinia Comisiei de la Veneția înainte de a adopta o poziție definitivă asupra demersurilor inițiate de Executiv.
Conflictul dintre cele două instituții s-a amplificat după expirarea ultimatumului transmis de Guvern pentru demisia șefului statului. În replică, Péter Magyar a criticat activitatea președintelui, susținând că acesta nu și-ar fi îndeplinit rolul de garant al statului de drept și al intereselor cetățenilor.
Planurile Guvernului depășesc însă cazul președintelui republicii. Premierul a reafirmat intenția de a reforma instituții-cheie ale statului și de a înlocui o serie de oficiali numiți în timpul administrațiilor precedente. Printre funcțiile vizate se numără conducerea Curții Constituționale, procurorul general, președintele Curiei, precum și șefii unor autorități importante din domeniul concurenței, mass-media și controlului financiar.
Partidul Tisza, condus de Péter Magyar, a obținut la alegerile din aprilie o majoritate parlamentară de peste două treimi, ceea ce îi oferă posibilitatea de a modifica Legea Fundamentală fără sprijinul opoziției. În timpul campaniei electorale, liderul formațiunii a promis că va folosi această majoritate pentru reformarea instituțiilor considerate apropiate de fostul sistem politic dominat de Fidesz.
Situația actuală este fără precedent în istoria recentă a Ungariei. De la schimbările politice din 1989, niciun președinte al republicii nu a fost revocat din funcție. Au existat doar două cazuri în care șefi de stat au părăsit funcția înainte de termen, ambele prin demisie voluntară, în urma unor controverse publice.
Disputa dintre Guvern și președinție este urmărită cu atenție atât în Ungaria, cât și la nivel european, fiind considerată un test important pentru echilibrul instituțional și funcționarea mecanismelor democratice într-o perioadă de schimbări politice majore.
