Iguanele din Fiji: o călătorie transoceanică de 8.000 de kilometri în urmă cu 34 de milioane de ani

CURIOZITĂȚI. Conform unui nou studiu publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, iguanele din Fiji au realizat, fără voie, cea mai lungă călătorie transoceanică a unei specii terestre, parcurgând aproximativ 8.000 de kilometri din America de Nord până în Fiji. Această descoperire, care aruncă o nouă lumină asupra evoluției și dispersiei acestor reptile, sugerează că iguanele au plutit pe plute formate din vegetație, purtate de curenții oceanici.

Coordonatorul studiului, Simon Scarpetta, profesor de științe ale mediului la Universitatea din San Francisco, propune că un ciclon puternic ar fi putut doborî copaci într-o zonă cu o populație mare de iguane și ouă, iar aceste resturi ar fi fost purtate de curenți către insulele Fiji, care apăreau în acea vreme din ape.

Șopârlele verde aprins din Fiji sunt singurele iguane din afara emisferei vestice, iar până acum cercetătorii nu au reușit să explice cum au ajuns aici. Analizele genetice recente sugerează că iguanele din Fiji sunt mult mai apropiate de iguanele din emisfera vestică decât se credea anterior. Acestea ar fi sosit pe insule direct din zona coastei de vest a SUA acum aproximativ 34 de milioane de ani.

„Faptul că au ajuns până în Fiji direct din America de Nord pare o nebunie”, a declarat co-autorul studiului, Jimmy McGuire, profesor de biologie la University of California, Berkeley. El subliniază că ipotezele anterioare privind o colonizare treptată din zone terestre adiacente nu funcționează pentru această perioadă, evidențiind unicitatea trecerii lor.

Cercetările anterioare sugerau că iguanele din Fiji, cunoscute sub numele de genul Brachylophus, ar proveni din specii de iguane dispărute care populau odinioară insulele din Pacific sau că au parcurs distanțe mai scurte din America de Sud sau Australia. Aceste idei s-au bazat pe analize genetice mai vechi, care nu clarificau suficient legăturile de rudenie.

Studiul recent se bazează pe secvențe ADN din întregul genom, colectate de Scarpetta de la peste 200 de specimene de iguane din muzee de peste tot din lume. Aceasta a dus la concluzia că iguanele din Fiji sunt strâns legate de iguanele din genul Diposaurus, care trăiesc în deșerturile nord-americane. Adaptările acestor iguane la condiții extreme, precum deshidratarea și lipsa hranei, le-au permis probabil să supraviețuiască călătoriei transoceanice.

„Iguanele de deșert, în special, sunt rezistente la deshidratare și la lipsa hranei, așa că mă gândesc că, dacă ar fi existat un grup de vertebrate sau de șopârle care au putut să supraviețuiască unei călătorii de 8.000 de kilometri prin Pacific pe un pat de vegetație, strămoșii iguanelor de deșert sunt aceste animale”, a explicat Scarpetta.

Cercetătorii estimează că aceste genuri de iguane s-au despărțit în urmă cu aproximativ 34 de milioane de ani, coincizând cu formarea insulelor Fiji, ceea ce le face pe iguanele din Fiji printre primii ‘coloniști’ ai acestor insule. Această descoperire deschide noi perspective asupra migrării și adaptării speciilor terestre, evidențiind complexitatea evoluției acestora în contextul geologic și climatic al planetei.