Inovații în agricultură: noi soiuri rezistente la schimbările climatice în piețele din România
CERCETARE. Seceta și temperaturile ridicate din ultimii ani au pus agricultura din România la încercare, determinând specialiștii să caute soluții pentru a face culturile mai rezistente la fenomenele meteorologice tot mai incerte. Banca de Resurse Vegetale din Buzău a răspuns acestei provocări prin propunerea unor soiuri noi, importate din diverse zone ale Africii și chiar din Siberia.
În piețele românești au apărut recent ciudățenii precum vânăta albă, zmeura neagră și pepenele cu gust de coniac și vanilie. Acum, specialiștii propun fermierilor specii noi, precum castravetele țepos, spanacul urcător de Malabar și salata picantă, menținând astfel tendința de diversificare a culturilor.
Soiuri inovatoare și adaptabile
Directorul Băncii de Resurse Vegetale din Buzău, Costel Vînătoru, a explicat că spanacul urcător de Malabar este o specie bine aclimatizată, de la care au fost obținute deja două soiuri. Printre noile adăugiri la antreprenoriatul agricol românesc se numără și castravetele cucumis metuliferus (kiwano), lofantos anisatus – o plantă aromată și medicinală, și bassella rubra. Aceste semințe au fost strânse cu mare migală și depozitate cu grijă în Banca Genetică de la Buzău, având rolul de rezervă strategică a genelor vegetale.
Interesul fermierilor pentru aceste soiuri a fost extrem de mare, iar cele 500 de kituri donate de cercetătorii de la Banca de Resurse Vegetale s-au epuizat în mai puțin de 48 de ore. De exemplu, la Geoagiu de Sus, în județul Alba, o fermieră se pregătește să producă peste 130.000 de răsaduri din zeci de soiuri de legume, alegând semințe din speciile străine.
Perspectiva unei agriculturi sustenabile
Specialiștii au analizat fiecare soi din punct de vedere al sănătății și al germinației, asigurându-se că fermierii vor beneficia de plante de calitate. Matilda Popescu, cercetător științific la BRGV Buzău, a subliniat că scopul este ca agricultorii să se bucure de aceste noi soiuri, care, cu siguranță, vor îmbogăți paleta de produse disponibile pe piață.
Un alt exemplu de succes este Kiwano, un fruct bogat în vitamine și minerale, care a început să fie cultivat tot mai frecvent în România. Acest fruct exotic provine din zona subtropicală a Africii și se dovedește a fi foarte cerut de consumatori. De asemenea, fermele românești au început să cultive și crizanteme comestibile, precum și perilla – o urzică uriașă ce poate fi folosită cu succes în prepararea sarmalelor.
În concluzie, adaptarea agriculturii românești la condițiile climatice din ce în ce mai dificile este esențială pentru viitorul sectorului agricol. Prin diversificarea culturilor și introducerea de soiuri inovatoare, fermierii români nu doar că își îmbogățesc oferta, dar contribuie și la crearea unui sistem agricol mai rezistent și sustenabil. Aceste inițiative nu sunt doar promițătoare, ci și necesare pentru asigurarea unei agriculturi eficiente în fața provocărilor actuale.
