Judecătorii și procurorii din România suspendă activitatea, protestând împotriva proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților
PROTEST. Judecătorii din toate instanțele din țară au decis, miercuri, să suspende soluționarea cauzelor, cu anumite excepții, în semn de protest față de proiectul de lege referitor la reforma pensiilor de serviciu ale magistraților. Această decizie a fost luată în urma adunărilor generale ale judecătorilor organizate marți, și anunțată oficial de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În același timp, și procurorii au anunțat că își suspendă activitatea, doar pentru cazurile care vizează măsuri preventive privative de libertate sau emiterea de ordine de protecție.
Toate cele 16 curți de apel din țară au solicitat retragerea de urgență a proiectului, considerând că acesta reprezintă un pericol pentru statul de drept și pentru independența justiției. În cadrul adunărilor generale, judecătorii au cerut, de asemenea, încetarea campaniei agresive împotriva autorității judecătorești, pe care o consideră un atac asupra principiilor fundamentale ale statului de drept și drepturilor cetățenilor.
Decizia și protestul continuă
De miercuri, activitatea în instanțe și structuri de parchet va fi suspendată, excepție făcând cazul celor care vizează măsuri preventive, precum și alte acte imperative pentru siguranța și protecția cetățenilor. Protestul va fi menținut pe termen nedeterminat, până la retragerea proiectului de lege propus de inițiatori.
Reacția judecătorilor și procurorilor vine ca răspuns la proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, considerat de aceștia ca fiind o măsură inaplicabilă, nesocială și o presiune nenecesară asupra justiției. Ei susțin că proiectul nu soluționează inechitățile sociale, ci distrage atenția opiniei publice de la alte măsuri fiscale și bugetare adoptate recent.
Ce presupune reforma pensiilor de serviciu
Proiectul de lege vizează stabilirea unor noi reguli pentru pensiile speciale ale magistraților, inclusiv stabilirea vârstei de pensionare conform sistemului public și condiția de minimum 35 de ani vechime în muncă pentru a beneficia de pensie. Cuantumul pensiei va fi de 55% din media indemnizațiilor de încadrare și sporurilor, cu limitarea la 70% din venitul ultimei luni de activitate. De asemenea, se prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare până în 2036, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an și 6 luni.
Alte prevederi includ posibilitatea pensionării anticipate, cu penalizare, după 35 de ani vechime, normele tranzitorii pentru cei aflați aproape de pensionare și armonizarea legislației actuale cu noile prevederi. În plus, proiectul propune restricții privind acordarea bonificațiilor și actualizarea pensiilor doar pentru deciziile emise până la intrarea în vigoare a legii.
Contextul și implicațiile
Protestul și suspendarea activității din justiție sunt un semnal clar de alarmă asupra poziției a celei mai importante puteri a statului în fața proiectelor normative considerate nesigure pentru independența magistraturii. Decizia CCR sau eventuale modificări legislative vor avea un impact decisiv asupra modului în care sistemul judiciar va funcționa în continuare și asupra garanțiilor pentru cetățeni.
